Cine e eroul tău ?

26 martie 2009 la 2:26 pm | Publicat în Uncategorized | 32 comentarii
Etichete: , , , , , , , , , , , ,

NU, nu vorba de piesa lui Maximilian 😛 n-aţi ghicit. na! 8)

Azi am avut de vorbit la engleză de eroi . . . dacă avem , cine sunt, cum de-au devenit ai noştri, rahaturi d-astea cărora eu nu le-am dat nicio importanţă, fiind mult prea ocupată cu o carte ( Donna Alba, de ea vă voi povesti atunci când o termin. nu prea curând deoarece citesc doar în timpul orelor, acasă având alte lucrui mai urgente de făcut)

Înainte de oră, numai Batman ( ştiţi şi voi celebra reclamă, n-are rost să-mi istovesc tastatura cu detalii d-astea), Superman ( da, tipu’ ăla cu chiloţii peste pantaloni) şi Chuck Norris ( îmi vine să vomit dacă-l mai aud vreodată pe Ionuţ că zice bancurile alea expirate.)

Eu . . . ce erou’ dracului să am ?! Am oare nevoie de aşa ceva ? Neeeh , not me 😛 Kinda special, yeah, I know 😀

În timp ce mă concentram asupra cititului, Bobo zicea ceva la batjocură ( bineînţeles că profa, săraca, credea că băiatu’ chiar vorbeşte serios şi-l are ca model pe Hancock … cică e unu’ din ceva film), mi-am amintit că am undeva prin pc poza asta:

batman-si-robin

din păcate , am uitat să o postez de Valentine’s Gay … a, Day , dar niciodată nu-i prea târziu.

întoarsă de la şcoală acasă, am dat o raită, DIN NOU, pe deviantart.com, căutând ceva poze şi am găsit-o pe asta:

you__re_such_a_deadbeat_by_zarla

mno, mă, care-l aveţi ca My Super Hero pe Batman ? =)))))

Tzoocă Ale la voi. eu mers mâncat cabbage soup sau, mai pe ardeleneşte, luşcoş ( ciorbă de varză , mă, aştia mai bucureşteni ). Yumyyyy 😀

Micul Arlechin

17 ianuarie 2009 la 11:20 am | Publicat în Poveste | 17 comentarii
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

sad-clownNu mai pot.
A fost prea de tot.
Ultimele ei rânduri mi`au pus capac.
Plâng şi nu mi`e ruşine să o spun. Am noroc că sunt singură în cameră, doar eu şi monitorul ăsta ce`mi smulge lacrimile. N`are pic de milă. Mă vede că mă sting încet dar…nu`i pasă. Nici nu văd de ce i`ar păsa. Nu`i treaba lui.
Eu sunt aia slabă. Mi`am creat o imagine mult prea puternică încât lumea să conceapă că eu aş putea plânge. Dar, staaai, până şi pietrele plâng. Poate nu aţi observat,dar ele ne zâmbesc ironic de acolo, de jos, fix în momentele în care noi le jucăm în picioare, le strivim sufletele. Ele sunt tari că..deh..d`aia`s pietre . De ele cui îi pasa? Cine le poartă lor de grijă ? Nimeni…sec. Tocmai de aia mă alătur eu lor. Mă primiţi ? N`am nevoie de o confirmare. Sunt de prea muuult timp în lumea voastră. Abia acum mi`am putut recunoaşte mie însămi că sunt una de`a voastră.
Hai să plângem împreună, pietrele mele! De data asta nu te voi mai lăsa , pietricica mea, să plângi de una singură!
Nu avem de ce ne ruşina. Nu ne vede nimeni oricum. Doar cu asta avem noroc. Şi lumea..lumea`i a nostră toată. Putem face ce vream noi. DA! Cred cu tarie că ne putem permite şi noi o zi în care să ne lamentăm, să ne plângem singure de milă. Numai noi. Suntem egoiste chiar şi atunci când vine vorba de lacrimile noastre. Poate din cauză că ele sunt aşa puţine , poate că nu suntem obişnuite cu ele sau, poate că, ceilalti nu sunt obişnuiţi cu ele în ochii noştri maaari, de copil.
Dar ce`mi pasă mie acum de ceilalţi? N`am timp de ei. N`am timp nici chiar de voi. Îmi pare tare rău şi nu caut să mă justific în faţa voastră …ştiu că mă înţelegeţi şi mă acceptaţi aşa cum sunt, cu tot cu bagajul ăsta de lacrimi primit „la pachet” odată cu apariţia mea în mediul ăsta stâncos, ostil. Am timp şi vreau să am timp în momentul de faţă doar de durerea ce`mi apasă sufletul. Lua`o`ar dracu`..că taaare mă mai doare.
Micul arlechin mi`a scris. Mie şi numai mie. Aşa`mi place mie să cred, cu toate că mă amăgesc de una singură. Sunt conştientă de asta, însă măcar acest gând îmi mai alină niţel durerea. Mi`e drag să mă gândesc că , în timp ce tasta ceea ce a mâzgălit pe pagina aia virtuală, se gândea la noi, celelalte papuşi de pe scena vieţii.
Ce ciudat … o viaţă întreagă ne ascundem în spatele unor măşti. Suntem ca munţii şi ca stâncile. Ca munţii deoarece unii ne cred de nestrămutat în deciziile luate, şi ca stâncile pentru că alţii ne văd puternici şi, analizându`se pe ei înşişi, cu tot cu slăbiciunile lor multe, ajung să ne cocoţeze pe un piedestral, loc de unde nu ne vor mai coborî veci pururi amin ! E fain totuşi că le acordăm lor aripile noastre. Noi nu mai avem nevoie de ele. Am obosit în zborul nostru nimicitor. E cazul să facem o pauză. Să reflectăm puţin. A trecut ceva timp de când nu am făcut`o, iar prilejul de faţă, decorul, maştile şi întreg scenariul ne spun că ACUM e momentul !
Micul meu arlechin … mă mir că mai rezişti. Mă umeşte făţărnicia de care ai dat dovadă în acele momente. Cât de tare te`ai menţinut pe poziţii. Ce roca! Ce duritate! Câtă rigiditate! De unde atâta putere interioară ?! Tot stau şi mă gândesc, dar nu găsesc niciun răspuns la niciuna din retorismele mele.
Mi`eşti tare drag(ă). Te`am avut şi…te`aş mai vrea. Te`aş ţine numai şi numai pentru mine, chiar dacă ştiu că tu nu ai fi de acord. M`ai învăţat să fiu mai bună cu cei din jur, să am răbdare cu ei, să`i las în prostia lor cea de toate zilele şi să încerc să`i ademenesc în colţişorul meu de nebunie. Cum ai spus şi tu, nebunia`i a noastra, a tuturor dar, cel mai mult şi mai mult pe lumea asta mare, a mea !! Din păcate, tu ai rămas cu suferinţa, tristeţea. Aveai dreptate când ai spus că trebuie s`o ia şi pe aia cineva. Cu toate astea, mi`aş fi dorit să nu fii tu, din nou, acel cineva . . .
E cam pustie scena fără tine. Cu greu am încercat să o umplem, să înlocuim golul pricinuit de plecarea ta. De ce a trebuit să te retragi atât de repede? De ce , cand tu, feericul Arlechin, erai cel mai bun dintre toţi Arlechinii posibili ?!
Nobody wants to be lonely…Nobody wants to cry … dar cum Mamon să nu plangi ? cum să nu urli în noapte de durere? Cum să rămai acea piatră pe care le`ai permis tuturor să o cunoască ?? Hehe, să o cunoască . . .ahaaaaaaaa…ar vrea ei. Piatra aia, de care tot vorbeam noi, de fapt, nu exista. Am mintit. Ca de obicei. Deja ar trebui să vă familiarizaţi cu asta. Daca nu aţi făcut`o încă, ar cam fi cazul pentru că nu ştiu cât mai rezist după felul cum avansează procesul ăsta de fărâmiţare al rocilor. TU…de ce m`ai minţit? Tie nu`ţi stă`n caracter să minţi. Nu, nu pe mine. De restul , cum am mai spus, nu`mi pasă. Amin cu ei cu toţi. Acum contăm doar eu şi cu tine. Atât!
De ce mi`ai spus că totul e bine, că nu`i nimic cu tine ? De ce ? Cum ai putut ţine totul în tine? Chiar nu înţeleg. Adică, nu pe dracu`. Te înţeleg perfect. Asta fac şi eu de când mă ştiu. Cum apare o problemă paaac, ea deja`i ca şi rezolvată pentru că mi`am format mentalitatea asta de piatră. Staaaaaaaaaaaaaaaaai, nu pleca iar de lângă mine! Mai ramai o clipa, fie ea cât de mică. Acolo, mică , miculuţă, dar va fi a noastră, clipa noastră. Nimeni nu`mi va lua ce`am trăit alaturi de tine. Acele 2 zile au fost de basm. Îţi stă bine râzând şi tare`mi pare bine că mai ştii cum se practică jocul ăsta. În fond, regulile nu le`ai uitat niciodată, însă piesele s`au cam prăfuit, unele dintre ele au ruginit. Eheee, e mult de când n`ai mai fost pe scenă. A trecut şi mai mult de când nu ţi`ai mai primit rândul tău de aplauze binemeritate. Ştii şi tu că toate clipele arcadiene de cândva nu mai sunt doar pentru că tu nu le laşi să reapară la suprafaţă..

Capul sus, micuţule Arlechin!
Te vreau inapoi!
Şi te vreau ACUM.
Nu`i timp de pierdut, hai, la încă o reprezentaţie!
( nu mai am lacrimi . zâmbesc 😀 )

( că tot vorbeam noi la şcoala , vineri, cu profu’ de istorie ceva . . . 🙂 )

– Acest post a fost  scris pentru participarea la concursul organizat de Tzanc (scrie despre SEO) si Lungu Alin (scrie despre ce ii vine in cap ) .Pentru a participa si tu la concursi intra AICI .

Proşti, da’ mulţi . . .şi nu mai mor

8 ianuarie 2009 la 3:17 pm | Publicat în Uncategorized | 29 comentarii
Etichete: , , , , , , ,

. . . din păcate. guaico_eminescu

Asta este!

Trebuie să ne resemnăm şi să învăţăm să-i ignorăm, pe ei, pe cei în care bubuie prostia de se aude din fundu’ fundului.

Îmi pierd orice urmă de răbdare.

Nu ştiu cum să vă explic de ce râd eu isteric de ieri.

Fără prea multe detalii introductive, vă rog priviţi imaginea de mai jos.

prosti-da-muuuulti

cred că ce-i încadrat cu albastru face totul.

eu mă holbam ieri la monitor ca mâţa-n calendar.

cum , Doamne iartă-mă, poţi fi aşa cretin, tâmpit, idiot, dreglat mintal, picat din Lună ?!

( toate „calităţile” astea le pot fi atribuite şi femeilor. na! să nu-mi urle-n creier bărbaţii cum că aş face discriminări)

v-aţi dat şi voi seama cam care-i gradul de cultură al ciumpaliticilor ce caută pe Google .

aici mă refer la copiii ăia copaci care aud şi ei de ilustrul poet naţional Eminescu şi caută pe Google să afle greutatea creierului său exprimată-n kilograme.

râd dar, în acelaşi timp, realizez că-i foarte trist să fii profesorul unor asemenea specimene.

mi-e cam frică de ceea ce mă aşteaptă dacă voi ajunge să trebuiască să învăţ nişte boi de genu’ ăsta.

sâmbătă mă duc la olimpiada de Limba şi Literatura Română ( draceeeee, că lungă-i denumirea. mi-e foarteeeee lene când trebuie s-o scriu pe foaia de examen). faza judeţeană. da, sunt un fel de pui de Einstei la materia asta şi mă mândresc cu asta.

cu toate astea, trebuie să recunosc că nu m-am pregătit absolut deloc. profa mi-a tot dat de citit studii critice şi alte măgării de genul ăsta. îi mulţumesc frumos, dar eu am alte lucruri mai bune de făcut în timpul meu liber.

am eu o presimţire potrivit căreia la olimpiadă acum sâmbătă ne va da ceva cu Eminescu lu’ peşte ăsta. ( poţi să te răsuceşti acolo în mormânt că nu mă impresionezi.)

niciodată nu mi-au plăcut operele sale. când vedeam că am ceva de analizat de Eminescu, mă lua toţi dracii şi comentam pe foaia de examen în scârbă. toate prostiile ce.-mi treceau prin cap le aşterneam fain frumos pe coala albă ce parcă gemea sub pixul meu. ştiam că ce-mi debitează mie mintea referitor la sentimentele aberante ce l-au încercat pe Eminovici ( numele său real, pentru cei ce încă nu au aflat. poate asta va fi o viitoare căutare pe Google.) era bine.

şi aşa a şi fost până acum 😀

sper ca imaginaţia mea şi stilul bombastic ( cel în care-mi zăpăcesc corectorul şi-l silesc să-mi dea o notă mare numai pentru a scăpa de mine) să nu mă dezamăgească nici sâmbătă.

dacă văd că nu-mi merge planul, ‘oi scrie şi eu ceva de creierul de ţăşpe kile ale lui Eminescu =)))))

Prima zăpadă 2008

24 noiembrie 2008 la 4:24 pm | Publicat în Personal | 17 comentarii
Etichete: , , , , , , , , , , ,

Sâmbăta asta am fost într-o excursie în Sibiu. Seara am fost cazaţi la cabana 37 din Păltiniş. Despre acest ” minunat ” loc de cazare şi bunele condiţii ce le-am avut nu voi vorbi acum. Toate astea le voi dezvolta într-un articol următor. Nu de alta, dar nu vreau să mă enervez iar.

Cum bine sugerează şi titlul, am prins prima zăpadă de anul acesta cu Ionuţ, Ciupa mea. A fost ceva de basm. Fulgii mari ne acopereau. Frigul nu mai conta. Ne aveam unul pe altul şi aia ne ţinea de cald. N-am cuvinte să exprim sentimentele din acele clipe, însă un lucru e clar: excursia de la Sibiu nu o vom uita prea curând.

dsc01162

^ ce desktop fain am

dsc011691

^ altă descriere mai buna ca zâmbetele noastre nici nu se putea 😀

dsc01175

^ ne-am întâlnit şi cu profa

dsc01178

^ Podul Minciunilor nu s-a dărâmat, chiar dacă am fost eu pe el

dsc01215

^ i-am dat ăstuia un pumn, de s-a şi pietrificat

ping-pong . . . pizza . . . cafenea . . . muzee . . . mumie . . . pix. . .colegi . . . iubire . . .tele-scaun . . . ciocolată caldă . . . vin fiert . . . cărţi . . . bucurie . . . culoare . . . amintiri . . . clipe . . . cer . . . zăpadă . . . microbuz . . .

promit să revin cu un alt post mai detaliat.

acum vă las…că mă aşteaptă un prânz copios.

99 lucruri despre Alex`andra

20 noiembrie 2008 la 11:58 pm | Publicat în Leapsa, Personal | 10 comentarii
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

dsc05319 1. Tipa din imagine sunt eu. ( precizare făcută pentru cei ce încă nu-mi cunosc înfăţişarea )

2. Numele meu întreg este Raţiu Alexandra Ştefana

3. Majoritatea prietenilor îmi zic Ale, mama şi rudele Alexandra. Ionuţ ( mulţumesc de leapşă , bebe) mă alintă spunându-mi ” Ciupă ” . Nimeni nu mi se adresează cu Ştefana din simplul motiv că nu răspund la acest nume.

4. V-aş fi foarte recunoscătoare dacă nu mi-aţi mai zice Alex. wtf ?! I am a girl . I have boobs. you can see them in the picture, but you ain`t gonna touch them 😀

5. Unii internauţi mă ştiu sub nick-ul de Hoatza, iar alţii sub cel de Alle

6. Sunt singură la părinţi, însă mama nu se plânge deloc de acest lucru. Ea susţine că fac cât 10 piştalăi ( băieţi zburdalnici, gălăgioşi..un fel de ” Dennis, pericol public „) la un loc . O puteţi compătimi…aveţi de ce.

7. Într-o zi ploioasă de vineri, acum 17 ani, pe data de 26 iulie 1991 mai exact, am fost paraşutată în Turda, oraşul în care locuiesc şi astăzi ( din păcate 😦 . . )

8. Am 10 clase terminate şi în prezent îmi consum nervii şi sănătatea în cel de-al 11 lea an şcolar . Carcera cea de toate zilele ( în afară de sâmbete şi duminici..but, who knows what future will bring to us ) e Lic. Teoretic Liviu Rebreanu ( Chimie 1 pentru turdeni)

9. Sunt la profilul Ştiinţe- Sociale ( logică, psihologie, economie, sociologie, filozofie ca materii de specialitate ). Îmi place ce fac. Asta mi-am dorit, asta am primit. Socializez şi-i al dracu’ de fain.

10. În catalog , în dreptul rubricii de lb. engleză scrie ” intensiv”..eu sunt la grupa de avansaţi, aka 4 ore pe săptămână and I can say I speak English quite well 😀 yes, I know, I’m very very modest.

11. Sunt ardeleancă get-beget şi sunt foarte, foarte mândră de lucrul ăsta. Cu toate astea, eu nu înţeleg de ce dracu’ zic unii că noi, ardelenii, suntem mai înceţi.

12. Sudiştilor , dar în special bucureştenilor, eu le zic mitici, lucru ce-i enervează la culme pe unii dintre ei. De ce fac asta ? ca să mă joc cu nervii lor şi să le accelerez apariţia ridurilor.

13. Pentru mulţi ăsta-i un număr ghinionist. pentru mine nu este. tot ceea ce se presupune că nu e bine sau că face rău pe mine mă atrage.

14. Îmi place să cred că Satana e o femeie draconică şi că eu sunt o descendentă de-a ei.

15. Am o mică mare problemuţă cu derivatele cuvântului dracu’. Le folosesc foarte des, atât în scris, cât şi verbal. Nu contează unde mă aflu. Cuvantul ăsta deja face parte din mine şi gândurile mele nu se sfiesc să arate asta.

16. Sunt o Leoaică Bolundă. Primul care mi-a spus astfel a fost Darius, miticul cu idei trăznite ce vin când te aştepţi mai puţin.

17. Am 17. Zâmbesc 😀 !

18. Nu ascult manele. Nici rock. Ascult mai mult hip-hop, rap şi r&b

19. B.U.G Mafia, Sişu & Puya, Parazitii , Bitză , Personal, Akon + alţi negrotei bunoci.

20. Am o obsesie pentru oamenii de culoare şi nu, nu mă refer aici la bronzaţii noştri autohtoni, ci la cei veniţi de prin părţile Africii.

21. Cartofii prăjiţi şi sarmalele sunt mâncărurile mele preferate.

22. Nu beau lapte, însă consum celelate produse lactate. pentru mine, lapte / cacao = ueacccccccc. cîîîîh. (aici e momentul în care-mi bag 2 degete pe gât în jos din cauza greţii)

23. Nu suport ceapa. Mama trebuie să aibe mare grijă atunci când face mâncarea deoarece-s foarte pretenţioasă. Aşa m-a crescut, aşa că acum nu are ce face. Trebuie să mă suporte pentru că, cu siguranţă, alta mama nu mai face.

24. Ketchup-ul la mine e ca aerul. Îl mănânc cu orice . Păcat că nu pot pune şi în supa de galuşte sau în cea de tăiţei ( preferatele mele…yumyyy)

25. Muuultă sare şi muuult oţet. Aşa trăiesc eu. Ştiu că mulţi îmi plângeţi acum de milă ( vă rog eu, nu o faceţi, chiar nu e cazul!) şi spuneţi în sinea voastră ” vaaai, săraca fată ! vai şi amar de stomacu’ ei „, însă mie nu-mi pasă. Bunicul din partea tatei mănâncă în felul ăsta de când se ştie el. Acum are 80 de ani şi încă mai suflă. Va consumă oxigenul! Na! Dacă el a putut şi poate în continuare, eu de ce n-aş face-o ?!

26. Numerele mele norocoase sunt 2 şi 6, la fel ca 13 şi 8..ummm, să-l amintim aici şi pe 0, că tot uită mereu lumea de el.

27. Numărul meu de telefon e compus din prefixul de la orange şi data mea de naştere. Cum bine vă gândeaţi şi voi( presupun ), data de naştere nu e aranjată în banala ordine zi/lună/an, aşa că nu, nu-mi veţi ghici numărul aşa uşor.

28. Am o gropiţă taaaaaaaaare sexy şi nu ratez nicio ocazie de a o expune în toată splendoarea ei 😀

29. Îmi vreau bronzul natural înapoi ! 😦

30. La mine nu există ” Aş dori dacă se poate..” , la mine auzi doar ” V R E A U !” si vreau exact în fracţiunea de secundă în care am terminat de spus.

31. Port ochelari atunci când scriu şi citesc. Îmi stă foarte bine cu ei, lucru ce-mi este confirmat de către toţi.

32. În cazul în care nu v-aţi dat seama până acum, calitatea mea cea mai de preţ este modestia

33. Un om pe care eu îl respect foarte mult m-a învăţat că modestia este pentru proşti. Da, chiar cum aţi citit. Pentru proşti. Eu sunt perfect de acord cu această afirmaţie. Consider că dacă tu eşti ferm convins că eşti bun într-un anumit domeniu, că deţii controlul în sectorul respectiv, nu ai de ce să te afunzi în anonimat, aşa cum face şi restul turmei.

34. Sunt mândră de mine şi de realizările mele de până în prezent. Am trecut prin foarte multe în viaţa asta, chiar dacă am doar 17 ani şi un piculeţ 😀 . Habar nu am ce ar fi făcut alţii în locul meu şi nici nu vreau să mă gândesc. Eu sunt împăcată cu mine însămi şi asta e tot ceea ce contează pentru mine.

35. Mama a fost părinţii mei. Staţi flexaţi, ştiu normele DOOM-ului şi nu-s atât de imbecilă încât să greşesc un astfel de acord dintre predicat şi subiect atât de simplu. Da, mama E părinţii mei.

36. Foarte mulţi dintre apropiaţii mei îi spun mamei Carmelita_sexoasa_cu_4_săbii . . . prietenii ştiu de ce. Mama e o tipă deschisă cu care pot discuta despre orice. N-am inhibiţii faţă de ea şi lucrul ăsta e un maaare plus în relaţia dintre noi două.

37. Mint foarte mult şi foarte bine. Mă distrează la culme când văd ce creduli sunt unii dintre voi şi de fain îi pot juca pe degete. Uneori chiar nu-mi vine a crede că ei mă ascultă, sunt alături de mine în discuţie ca, mai apoi, la final să mă şi creadă.

38. Pentru a-ţi da seama când te mint cu neruşinare în faţă trebuie ori să mă cunoşti foarte bine, ori să fi un mincinos mai mare ca mine. Prima variantă e discutabilă deoarece eu nu mă deschid în faţa oricui. Puţine sunt persoanele care pot afirma că mă cunosc bine ( ” foarte bine” nu mă cunoaşte nimeni ) , iar a 2 a ipoteză ..ummm…cel mai mare mincinos în viaţă pe care eu îl cunosc este bunicul meu. El este maestrul minciunii, însă lucrul ăsta a lăsat urmări grave de-a lungul timpului asupra psihicului său.

39. Nu am un model de urmat în viaţă. Nu că nu aş avea exemple pozitive în jurul meu. Nu, nu este asta, ci faptul că eu mă ghidez cu ajutorul propriilor mele forţe, prin mentalitatea mea, având propria mea viziune asupra reuşitei în viaţă. Tot ceea ce am realizat până în prezent am făcut prin puterile mele , fără pile, relaţii şi alte lucruri josnice din această categorie mizeră.

40. Nervii mei sunt foarte sensibili. Stau cam prost la capitolul ăsta. Înca n-am ajuns la Spitalul 9, dar nici multe nu mai am. Mă aprind uşor, însă nu mă calmez la fel de repede, aşa că e de preferabil să mă lăsaţi în lumea mea atunci când vedeţi că încep să tremur, să am ochi de drac şi să urlu.

41. Zilnic beau cappuccino. Când sunt obosită, îmi fac porţie dublă. O cănoacă maaaare, cât o zi d-aia lungă de post negru.

42. Nu beau cafea decât de Revelion, Crăciun, chefuri… sau când nu dorm vreo 2 nopţi la rând.

43. I’m addicted to Pepsi Twist. Încerc să mă las , motiv pentru care l-am înlocuit cu apă plată.

44. Mă joc cu cuvintele. Este cel mai frumos sport , credeţi-mă. Îmi place să le contorsionez, să inventez cât mai multe. Uneori spun bazaconii de genul ” pwtza meu „, ” bebe meu”, „mami meu”, „căţeluţ” şi ala bala d-astea. Sunt unii care mă corectează însă îşi retrag repede cuvintele atunci când îmi văd expresia feţei care le sugerează „ tu eşti prost sau te prefaci? chiar crezi că eu nu ştiam cum se spune corect…I mean..wtf, dude ?! „

45. Nu mi-e frică de moarte, însă nici nu o aştept. Cum vii, aşa te şi duci..părerea mea. Azi sunt, mâine..cine ştie…Doamne Doamne numai. Aş vrea să fiu incinerată. Unde ? Nu m-am gândit niciodată. Asta va fi tema de acasă a celor ce vor rămâne în urma mea.

46. Sunt hetero, chiar dacă anumite persoane încearcă să mă convertească la lesbianism 😀

47. Nu sunt gravidă

48. N-am făcut niciun avort până acum.

49. Râd când citesc ce aberaţii-mi poate debita mintiuţa mea cea inocentă

50. În poze par foarte cuminte,genul de fată supusă, care e mereu gata să-şi dea viaţa pentru aproapele ei( hell NO. nu-s eu Maica Teresa!). După ce apuci să stai vreo 10 minute în preajma mea, îţi schimbi radical părerea despre mine. Mi-a spus mie cândva cineva că sunt un drac pe pământ. Eu am zâmbit cum numai eu o ştiu face şi l-am aprobat.

51. Nu tac în faţa nimănui. Se mai întâmplă ca eu să fiu cea care greşeste şi care, în mod normal, ar trebui să tacă, să plece capul şi să-şi recunoască greşelile, însă în cazul meu lucrurile stau exact invers.

52. Când e prea linişte în casă urlu eu. Aşa, din senin, cu toate că , de cele mai multe ori, sunt home alone. Profa mea de engleză a rămas terifiată când i-am spus asta. Săraca de ea a zis că nu are nimic cu mine, doar că mă roagă la orele ei să nu am apucături de genul ăla.

53. Mă iau în gură cu profii des. Îmi susţin punctul de vedere până la Mnezo şi-napoi. de ce ? pentru că pot. pentru că sunt eu.

54. În clasa a 6 a am jucat într-o piesă de teatru în care aveam rolul principal… era o piesă în care eu am jucat rolul de ţigancă bătrână. A fost foarte comic pentru mine felul în care trebuia să-mi schimb timbrul vocal, vocabularul, gesturile şi, mai ales, vestimentaţia. daaaaaaaamn..I miss those times

55. Tot în clasa a 6 a profu’ de lb. română mi-a deschis ochii, explicându-mi cum stă treaba cu avocatura din ziua de azi. Până atunci eu visam sa ajung un procuror de succes, să mătur podelele tribunalelor cu toţi cei ce cutezau să mă contrazică…a fost un vis frumos şi la stadiu ăsta a şi rămas.

56. Pe viitor aş vrea să urmez Facultatea de Litere de la UBB.

57. Ar fi tare fain să ajung o profa de română d-aia de gaşcă, dar spurcată taaare şi să pot preda şi engleza, ca specializare a 2 a.

58. Vreau să am doi copii dintre care unul neapărat să fie un băieţel pe nume Alex.

59. Am unghii mari şi ţin muuuult la ele. Nu le-am mai tăiat de câteva luni şi nici nu intenţionez să o fac prea curând.

60. Zgâriu atât la propriu cât şi la figurat atunci când mă simt încolţită şi adversarul nu-mi lasă nicio portiţă de scăpare.

61. Săptămâna asta mi-am cam făcut de cap. Medicul m-a diagnosticat cu chiulangită acută . Asta se tratează cu repaos la domiciliu şi eu o ştiam prea bine, aşa că m-am văzut nevoită să dezertez.

62. Am dezertat şi mi-am abandonat colegii pe câmpul de luptă. N-am nicio remuşcare, ba chiar m-am simşit super ultra mega extra bine departe de ei. I would do it again anytime. 😀

63. Mă joc cu propriile-mi buze. De multe ori sunt o mică brută, le muşc şi astfel că pe a 2 a zi am nişte urme de toată frumuseţea.

64. Nu-mi plac colegii mei actuali şi aş da orice să-i pot schimba cu foştii, cei din generală.

65. Anul trecut şcolar mâncam cel puţin 4 acadele pe zi. Îmi colorau limba în cele mai turbate culori: negru, verde şi albastru. Profii săracii se uitau la noi ca la un film de groază.

66. Filmul meu preferat este o comedie. How High se numeşte şi l-am văzut pe puţin de vreo 4 ori.

67. Nu am răbdare să văd un film întreg, iar dacă cineva e lângă mine, ori opresc filmul din când în când, ori îl/o întreb periodic cât mai este până se termină.

68. Când eram mai tânără un pic, nu eram aşa bătrână ca în prezent. Are logică, nu ? Oricum opinia voastră nu-i aşa importantă. Vocile din capul meu spun că am mereu dreptate şi eu după raţiunea lor mă ghidez.

69. OOO, da. Am ajuns în cele din urmă şi la numărul magic pe care i-l dedic Ciupei mele. În caz că încă nu aţi aflat, am un bebe adorabil ce mă iubeşte aşa cum sunt. Sinceră să fiu, habar n-am cum reuşeşte , dar îi sunt foarte recunoscătoare pentru asta.

70. Ionuţ săracul a fost muşcat cu sălbăticie de către mine duminica trecută. Chiar n-am vrut, însă recunosc că eu am fost de vina. Sunt mai egoistă de felul meu şi foarte des am nevoia de a simţi că ceea ce e al meu nu mi-l poate lua nimeni. Aşa m-am manifestat şi faţă de Ionuţ, dar i-am lăsat o urmă urâtă de tot în interiorul buzei de jos.

71. Recunosc că îmi pare rău. Cu toate astea, eu niciodată nu zic ” Iartă-mă ! ”

72. Nu pot spune ” Te iubesc ! „. Sunt de părere că este un cuvânt mult prea important ca noi, oamenii blegi, să-l rostim aiurea, doar ca să ne atingem obiectivele în relaţia cu partenerul. Când o spui, trebuie să o simţi în toţi porii corpului. Aia înseamnă că, într-adevăr, îl iubeşti pe cel căruia îi spui cele doua cuvinte magice.

73. Am multe perechi de boxeri albaştri.

74. Nu-mi place că iarna trebuie să port cizme sau ghete. Dacă nu ar trebui să ne tot înfofolim în acest anotimp, totul ar fi perfect.

75. Mi-am primit cadoul de Crăciun acum 6 săptămâni, dar tot mai sper la ceva ,ceva acolo din partea Moşului.

76. Am ştiut dinainte că nu există Moş Crăciun, că nu barza m-a adus pe lume, ce-s alea prezervative , tampoane ob şi alte minuni d-astea cu care sunt minţiţi copiii atunci când sunt mici. Ăsta-i avantajul să fii cel mai mic în gaşcă.

78. Multi mă ştiu ca fiind ” aia mică cu gura maaaaaaaare şi spurcată

79. La naştere am avut ochii verzi. Ulterior, aceştia şi-au mai schimbat niţel culoarea, devenind căprui-verzui. Culoarea ochilor mei e condiţionată de gradul de luminozitate de afară. Spre exemplu, iarna ochii mei sunt mai verzi ca de oicei din cauza albeţii zăpezii.

80. Am 3 cicatrici mai mari : una deasupra sprâncenei drepte de când am avut o infecţie în sânge, o alta de când aveam vreo 10 ani şi am căzut pe nişte pietre maaari şi ascuţite ca ţeapa lui Vlad, iar a 3 a am căpătat-o atunci când mi-a intrat nişte sârmă dintr-un gard ghimpat în spate.

81. Voi ştiaţi că eu am blog ? Dacă nu, tocmai aţi aflat.

82. ” săfimcopii ” vine dintr-o melodie de a lui Grasu XXl.

83. Nu mă consider o exponată de la muzeu, aşa că nu îmi place absolut deloc atunci când oamenii se holbează la mine.

84. Când vorbesc cu o persoană sunt atentă la informaţiile pe care mi le transmite şi o privesc drept în ochi. Dupa cum probabil că aţi intuit deja, pretind acelaşi lucru, în caz contrar eu simţindu-mă ca şi cum aş vorbi de una singură cu pereţii.

85. Mai demuuuult am căzut cu rolele şi mi-am julit ass-ul meu bombat şi sexy 😦 . ţin să menţionez că aveam pantaloni scurţi d-aia ceva-n genul boxerilor. vă daţi seama cum am dormit eu pe burtă 2 zile.

86. Colorez atunci când am nervi. Nu am talent la desen, dar cariocile sunt cele mai bune prietene ale mele în acele momente.

87. Ţin ca amintire cele mai neînsemnate obiecte. Spre exemplu, am ambalajul unei ciocolate primite Crăciunul trecut, sau un capat de pix pe care l-am botezat Dyky şi pe care l-am transformat într-un super porno star.

88. Cel mai de preţ lucru pe care eu îl deţin e lanţişorul ce i-a aparţinut tatălui meu. It really means a lot to me.

89. Momentan ascult Edy Wata – I love my people. annnnnnnnnnnnnd…i do love them şi de unii dintre ei îmi e a dracu’ de dor, cu toate că nu prea las să se vadă asta.

90. Primul lucru la care mă uit atunci când fac cunoştiintă cu o persoană e felul cum îmi zâmbeşte ( asta dacă respectivul cunoaşte acest sport extrem) şi încerc să înţeleg ce se ascunde în spatele ochilor săi.

91. Weekend-ul acesta plec până la Sibiu . Acolo sper să mă întâlnesc cu o persoană dragă mie. În orice caz, cu siguranţă voi face o poză pe Podul Mincinoşilor.

92. Am profil pe hi5, însă e restricţionat. Hoatza

93. Ador bebeluşii. În special băieţeii.

94. Aş putea să privesc cerul ore în şir şi tot nu m-aş sătura.

95. Nu am puterea de a ierta pe cineva. Nu sunt eu în această postură, chiar dacă, din când în când, mă mai joc de-a micul demiurg. Pot însă să las de la mine -ceea ce nu se prea întâmplă orea des şi nu cu oricine- , să trec cu vederea , dar nu uit niciodată.

96. inversul lui 69. bebeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee, ai wav iu 😀

97. Ce tare ar fi dacă aş face vreodată bungee-jumping şi scubba-diving.

98. Anul trecut am făcut pentru prima dată alpinism şi-mi place muuuult la înalţime. Când m-am văzut cocoţată acolo, primul gând mi-a fugit la mama , întrebându-mă ce ar face ea dacă ar fi anunţată printr-un apel telefonic că fiica ei a căzur de la o înalţime considerabilă şi creierul i-a fost împrăştiat printre stânci.

99. Mă mir că am avut atâta răbdare încât am ajuns până aici. Da, mă oamenilor, eu, Alex`andra, v-am permis vouă, celor ce aţi citit până aici să intraţi în lumea mea, o lume în care accesul este deseori restricţionat şi nu se intră decât cu legitimaţie V.I.P Consideraţi-vă norocoşi pentru că nu veţi mai avea onoarea asta veci pururi AMIIIIIIIIIN !

iniţial, am vrut să fiu eu mai cu coarne şi să scriu eu 100 de lucruri despre persoana mea proprie şi personală ( îmi place foarte mult jocul ăsta de cuvinte), dar Ciupa mea mi-a luat-o înainte (nu te uit eu pentru asta. lasă că vezi tu.) După aceea, am zis să fiu eu şi mai a dracu’ şi să scriu 101 lucruri, dar şi de data asta mi-a luat-o cineva înainte, iar acel cineva a fost nimeni alta decât Nico, asta după ce mi-a auzit mie intenţiile. pe scurt: să vă frec pe amândoi.

daaaaaaaaaaaaa, cum eu sunt cea mai a dracu-, aş putea să scriu chiar 666 ( întoarce-ţi monitorul dacă nu-ţi convine numărul ăsta şi-l vei vedea pe 999…încearcă dacă nu mă crezi! ) lucruri despre mine. na!

Minora mâine înjură toţi economiştii la prima oră.

Noapte bună !

Pagina următoare »

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.