Alex`andra se joacă de`a viaţa

Aruncă-ţi problemele

poza a fost făcută de către colega mea, Maria, căreia îi şi mulţumesc frumos pe această cale, atunci când ne întorceam spre casă de la Sibiu.

În sfârşit am găsit şi eu un lucru bun la porcăria aia de McDonald’s. Chiar mă bucur. Imaginea alăturată era lipită pe un tomberon de gunoi de la restaurantul menţionat anterior.

Aş putea să îmi expun punctul de vedere referitor la mâncarea nesănătoasă de la ” Mec ” ( moooor când îi aud pe puii de Einstein ce zic ” mă duc la Mec să mănânc ceva ” . . . mânca-o-ai tu ceva…da’ nu-ţi zic aici, pe blog, ce 😀 ) , însă nu o voi face pentru că am cu totul altceva de zis.

Te doare capul şi nu e vorba de migrena aia ce o foloseşti drept clişeu pentru a nu face sex cu soţul tău.

Şeful te stresează cu proiectul X. Termenul limită se apropie şi tu nu ai pregătit încă nimic .

Bebeluşului tău îi ies primii dinţişori . . . crize . . . dureri infernale . . .gingii sângerânde . . . nopţi nedormite . . . simţi că nu mai poţi, că vei ceda cât de curând daaar, hey, eşti părinte şi ăsta nu-i doar un alt job oarecare . nu nu! dă-mi voie să-ţi amintesc că din funcţia asta nu te va concedia nimeni , aşa că ai face să te acomodezi cât mai repede, căci mai ai încă ani buuuuuni până să ieşi la pensie de aici.

Crezi că te înşeală, motiv pentru care ai şi angajat un detectiv particular ca să o spioneze, asta dupa ce ai pierdut ore în şir întorcând problema pe toate părţile posibile.

Ai rate de plătit. Eşti îngropat în datorii şi nu vezi nicio soluţie de scăpare. O altă banca nu-ţi va acorda alt credit, părinţii…s-au săturat de placa aia zgâriată cum că „ n-am bani…ăştia îmi iau casa..vaaai..ce mă fac cu ea şi cu copiii ? vom ajunge cu toţii în stradă . . . . . mulţumesc frumos . ştiu că banii ăştia-s foarte importanţi pentru bătrâneţile voastre, dar promit solemn să vi-i înapoiez cât de curând posibil ” . . . ce ai de gând să faci ? trebuie să găseşti o soluţie şi asta cât mai repede posibil că, deh, nu putem devenii cu toţii emo peste noapte şi să ne sinucidem.

Eşti a 12 a şi la şcoală profesorii nu contenesc din a-ţi spune cât de slab pregătită eşti, ce multă materie ai de parcurs , iar ei, mentorii tăi spirituali, se îndoiesc că tu vei promova examenul de BAC. dacă e chiar aşa cum zic ei ?! cum să le spui părinţilor că , timp de 3 ani de zile, tu ai frecat menta pe băncile şcolii şi că acum lanţul cunoştiinţelor ( de când eram mică încă, mama îmi spunea că învăţătura e ca un şireag de zale. dacă azi înveţi, maine nu . . . zalele se desprind. mâine, poimâine tot aşa, şi zalele se împraştie , iar lanţul s-a dus dracu’ buuuu . )

Ai 65 de ani. Nu ştii nimic altceva decât să munceşti , însă Statul nu e de aceeaşi părere, dovadă fiind şi decizia ta de pensie. Nu ai vrut să ieşi la pensie, dar nu ai avut încotro. Numărul 65 de ani înseamnă începutul sfârşitului tău ca individ în cadrul societăţii. Copii n-ai avut pentru că erai prea implicat în munca ta, asta nepermiţându-ţi sa ai timp şi de altceva ; prieteni, cunoscuţi, rude . . . pe toţi i-ai abandonat acum muuulţi ani, atunci când considerai că serviciul tău e tot ceea ce contează pentru tine . Iar acum , ce vei face ? Statul a decis să te substituie, chiar dacă ai fost şi vei fi întotdeauna cel mai bun în domeniul tău. E trist, foarte trist , însă mai dureros e că , în viaţa de zi cu zi, fix aşa se petrec lucrurile.

.

.

.

ummmm. . . sunt un copil fericit. am şi eu problemele mele. şi pe mine mă frământă anumite lucruri, însă nu le prea bag în seama. ce dacă nu toate-n lumea asta nu sunt roz ?! atunci ar fi prea frumos. mai da-le dracu’ de probleme şi griji. astea ne termină pe noi psihic. încetul cu încetul, devenim obsedaţi de ele . iar atunci când totul merge foarte bine, ne îndoim de acest lucru. refuzăm să credem că aşa ceva e posibil, astfel că începem să facem tot felul de scenarii în minţile noastre bolnave.

alătură-mi-te !

uită de griji !

eliberează-te de stresul cotidian !

înseninează-te !

şi fii fericit/ă !

căci Alex`andra îţi zâmbeşte !