Dincolo de simţuri

13 august 2012 la 5:03 pm | Publicat în Poveste, Sasha | Un comentariu
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Umăr lângă umăr, suflăm în tandem,ne simţim respiraţia unul pe celălalt. Ne mângâie, ne încălzeşte,dar ne zgribulim la prima adiere. Cândva era totul firesc,acum…nu ne-au mai rămas nici măcar cuvintele. Noroc  că (ne) mai vedem…încă.

Ne înţelegem din priviri,la fel ca până acum. Asta e tot ce mai avem. Tot ce nu am pierdut..încă.  Sau poate că…ne-am rătăcit şi…nu realizăm,dar…e mai bine aşa,în inconştienţa-mi infantilă,prefer să cred că…

Avem multe să ne spunem,dar…e mai intim să tăcem.

Un clipit,o unduire de gene şi . . . corpul geme.

La mulţi ani de 15 Ianuarie , Ciupa Mea !

15 ianuarie 2011 la 1:51 pm | Publicat în Personal | 6 comentarii
Etichete: , , , , , , , , , , ,

În urmă cu 2 ani ,

Eram doar nişte puştani . . .

 

Într-o anume zi de JOI ,

( 15 Ianuarie  2009)

Tu-ai făcut mare tărăboi,

Pregătit parcă de război . . .

 

Aşteptând nerăbdător la uşă ,

Cu făţuca-ţi jucăuşă ,

Intrat-ai tu la mine-n casă ,

Aşa, pe nepusă masă .

 

Mare surpriză tu mi-ai făcut,

Dar nu m-am mirat că te-am văzut ;

Urma să vii să mă iei,

Să mă duci la întâlnire ,

Dar nu la a noastră ,

Ci la un  fel de întrunire ( liceu ) ,

Spre a mea mare mâhnire . . .

 

În loc de familiarul somnoros ,

Mi-a apărut un emoţionat frumos.

 

Erai tare, tare luminos ,

Iar la mine te uitai focos.

Aveai un zâmbet maaaaare ,

Se-anunţa o zi de sărbătoaree !

 

Am muţit când, năvălind,

Mi-ai întins

Acel dar distins.

 

Nu mă aşteptam , evident ,

Dar oricând aş cere supliment !

 

Acei crini regali ,

Erau ca nişte corali,

Simpli şi frumoşi ,

Tare drăgostoşi ,

Primiţi cu iubire de la o Ciupă

Care merita mult mai mult decât o pupă.

 

Surptiza a fost şi mai mare

Cufundată-n a noastră-mbrăţişare . . .

” Oul Kinder ” din floare

A fost poezia uluitoare . . .

 

Prima ta poezie ,

Dedicată toată mie . . . numai mie !

 

Nu ştiam ce să mai spun,

Dar tu mă iubeai ca un nebun.

Erai beat de fericire ,

Şi te-amuzai de-a mea nedumerire.

 

M-am uitat la poezie ,

Nu-nţelegeam de ce mi-o dai mie.

Nu ştiam cum să reacţionez,

Începusem să mă panichez.

 

Prea multă fericire neanunţară ,

Aşa, taman deodată !

 

Să te iau în braţe , să te pup,

să-ţi zic Te iubesc ,

Un simplu Mulţumesc . . .

 

Prea multe alegeri ,

Prea multe prelegeri . . .

 

Aşa că ţopăiam de zor ,

Iar tu m-ai dus cu tine-n zbor

Pe cel mai îndepărtat nor

Născut din al nostru amor .

 

Au trecut 2 ani

Iar noi . . . tot amândoi . . .

De la prima poezie

Au mai urmat muuulte . . . o mie . . .

( toate dedicate  MIE ! )

 

Niciodată nu m-am priceput să-ţi mulţumesc

Am tot încercat , dar nu mereu reuşesc.

Ştiu cp pentru lumea-ntreagă nu copntează ,

Dar vreau să ştie toţi că tu eşti A MEA rază !

 

Adorm cu tine-n gând ,

Ca un mâţ bolund, dar plăpând .

În vise mă-ntâlnesc tot cu tine,

Şi ne merge din ce în ce mai bine ,

Iar dimineaţa când mă trezesc ,

Soarelui MEU îi zâmbesc ,

Mereu la tine , iubire , mă gândesc

Pentru că . . .  Te Iubesc !!

 

* * *

Pentru majoritatea oamenilor ziua de 15 Ianuarie ( ziua lui Eminescu chiar nu se pune aici ) nu e cu nimic mai specială decât toate celelalte zile ale lui 2011.

Poate că nici pentru mine nu ar fi fost dacă  , exact în urmă cu doi ani, Ciupa nu ar fi venit dimineaţa la mine şi-ar fi intrat pe uşă cu un buchet enooorm de crini regali , pe care mi i-a întins ca pe-un taler regal şi-n interiorul cărora se afla prima poezie de dragoste din multele ce avea să mi le dedice el mie . . .

Niciodată nu reuşesc să mă ridic la înălţimea surprizelor pe care el mi le face mie, dar măcar încerc , iar poezia de mai sus tocmai o încercare d-asta sfioasă de-a mea reprezintă şi prin felul ăsta ( da, ştiu, poate n-o fi al dracu’ de original, dar  Ciupa mea apreciază pentru că ştie cât mă căznesc ca să obţin aşa ceva 😳 )

Un fel de-al nostru de a ne spune unul altuia ” Te Iubesc ” alături de-un şi mai special ” La Mulţi Ani de 15 Ianuarie ! „

( ulterior am aflat şi eu  de această obsesie a lui pentru nr. 15 )

Ceva frumos pe ziua de azi !

5 iunie 2009 la 3:11 pm | Publicat în Copilul din mine | 15 comentarii
Etichete: , , , , , , , , ,

Kissing Zone

Azi am fost la o grămadă de biserici din Turda pentru a înţelege mai bine diversitatea confesională.

Buuun, nu contează că fetele mi-au speriat 2 puiuţi mici, mici şi drăgălaşi de mâţă ( unul era gri spre albastru închis, puţin „metalizat”) , n-are importanţă nici că profu’ de istorie ( nici nu-i de mirare că nu-i suport materia ) a strigat pe mine pentru că am zdrăngănit un afurisit de clopoţel ( baga-mi-aş , zici că eu am dat tonul la vreo luptă importantă) şi nici chiar că nu m-a lăsat să mă urc mai aproape de un vârful turnului ( Bobo era deja acolo. men . . . asta-i discriminare, frate !) şi nici că , pe când ziua începea să fie faină, prinţu’ se transformă într-o broască râioasă . . . în fine . . . astea-s nişte detalii atââât de insignifiante, încât nici nu ar fi trebuit pomenite aici. ( setea de a scrie, bat-o vina ! )

După ce mi-am rezolvat treburile prin centrul oraşului ( Ale, bagă la cap, tre’ să cauţi X şi Y . nu uita ! ), am halit şi-o pizza bună şi-am pornit agale spre fântâna arteziană pentru a ne odihni oasele pe-o bancă la soare ; exact, ca pisicile 😛 miaaaaaaaaau.

eu şi Nico la un loc . . . ummm . . . aka ” declaraţii de dragoste ” la greu . . . chiar tre’ să desemnăm o zi d-asta, numai a noastră . . şi, pe când ne relaxam noi mai bine şi uitam de toti ( dada, în special tu. duce-te-ai şi nu mai haida 😉 ) , observ un tip ce se tot plimba de colo-colo ca un leu într-o cuşcă.

am aflat ulterior de la Nico faptul că băiatul ăla ( avea cam vrei 20 de ani) era acolo de muuuult timp. până aici totu-i comun . . . darrrr . . . avea şi-un buchet maaaaaaaare şi faaaaaain de crini albi. ( crinii, febleţea mea. aa, da, şi un anume EL îmi zicea mie aşa. uh 😳 ce sweet erai, omule ! )

se vedea că aştepta o fată , doar că ea nu mai apărea. deja eu îmi pierdeam răbdarea şi-mi imaginam cum i-aş fi dat ei buchetu’ de cap. ( da, duc un război împotriva celor care nu au căutat dici măcat în DOOM cuvântul ” punctualitate „. vă omor, băăăă !)

într-un final, după numeroase ture, se aşează tipul. după câteva minute, îşi face intrarea-n parc o tipă. semăna cu profa noastră de religie. nici nu mă gândeam că ea e cea aşteptată, având în vedere că băiatul avea acea alură de şmecheraş un picuţ gangsta 8)

so . . . ea : fată simplă, cu haine puţin cam demodate, păr prea,prea simpluţ . . . nimic special la aspectul fizic. nici chiar cu zâmbetul nu compensa . . .într-un final , ce să mai, simplitatea întruchipată. el . . . total opusul ei, atât la fizic, cât şi la stilul vestimentar. ( mă, tre’ să recunosc că-i stătea al dracu’ de sexos cu ochelarii ăia de soare)

el pe bancă, ea vine agale, îi observă din depărtare florile, zâmbeşte finuţ, aproape că de neobservat ( la faza asta chiar am fost revoltată. adică cum, dom’le, tu eşti cea aşteptată, cea căreia i se pregăteşte o surpriză, întârzii şi când vezi florile, faci o meclă gen ” aaa, da, mi-a adus prostu’ flori 🙂 ” ), el se ridică, se iau în braţe, se sărută, el se poartă foarte frumos cu ea.

am urmărit toate astea pe ascuns, pe după fântâna arteziană ( asta da camuflare. hahaha! ) ne era şi ruşine să ne mai uităm la ei ( simşeam că le invadăm intimitatea) , dar erau preaaaa drăguţi împreună pentru a nu-i admira ( şi când ştii că prostu’ tău e-n pulă cu satelitu’, ţi-e şi mai drag tipu’ din parc)

am stat vreo 2 ore acolo. în tot intervalu’ ăla de timp, cei doi îndrăgostiţi au stat unu-n braţele celuilalt ( kissing and stuff, cred c-au rămas ăia fără rezervele de salivă pt următoarele 2 zile 😛 ), fata aşezată cu mare grijă pe picioarele băiatului şi ,uneori, fiind luată pe sus, aşa ca pe un bebe mic şi drăgălaş.

griji de voi, bă , vă pup.

( din păcate însă, se vedea că unu’ nu-i din Turda şi că se văd foarte rar 😦 foarte nasol. . . )

Regele Proştilor

25 mai 2009 la 5:28 pm | Publicat în Poveste | 9 comentarii
Etichete: , , , , , , , ,

De trei zile trăia monotonia asta morbidă. Începuse să-i placă oarecum. Cam dragostea dintre ei doi s-a pierdut in fumul dens ce-i inconjura mintea sadic, lucru ce-l ştia şi el prea bine. Se complăcea în situaţia asta. Parcă întreg creierul îi îngheţase, la fel ca toate simţurile. Un cadavru viu, asta devenise . . .

Părăsit de iubită, abandonat de prieteni, cu moralul la pământ, se cufunda-n vapori de alcool. De 72 de ore el bea fără-ncetare. Nu-i pasă de ficatul său, nu-i era frică de ciroză, nu-l interesează mahmureala de după, nu-l îngrozea nici măcar coma alcoolică . . . toate astea, la ce bun ?! De ce n-ar fi aşa şi ar fi altfel ? De ce tocmai pentru el ? De ce acum, când nu mai are nimic ? E mulţumit cu nimicul lui. E tot ce are nevoie . . . şi aşa va rămâne pentru mult timp de acum înainte . Aşa se amăgea el pe sine însuşi.

Scruteatză cu privirea camera. Pierdut, se uită pe cei 4 pereţi reci şi ei la fel ca amorul pe care l-a făcut împreună cu EA acum 4 zile. Atunci i se păru ceva de vis, desprins din basmele fraţilor Grimm . . . acum, totu-i doar fum.

Ea s-a dus şi nu mai vine. L-a lăsat singur, cu frigul ce-l înconjoară. Ştie şi el că , de data asta, EA a plecat definitiv. Chiar de aia bea. Şi bea, bea şi iar bea . . . să uite, să şteargă imaginea ei din mintea lui bolnavă însetată de dragoste, dornică de iubire dar, atâââât de puerilă.

Ăsta a fost şi motivul pentru care l-a lăsat de izbelişte. în camera asta ieftină de hotel.

Mocirla de la periferia Parisului o simţea de 3 ani de ztile, acea dată nefastă când emigrase în speranţa unei slujbe bine plătite, unei poveşti de dragoste cu o pariziancă focoasă, o viaţă de noapte dominată de lux . . . Ce ţeluri deşarte ! Câtă amărăciune sălăşluia acum în sufletul său, acum că-şi dădu seama că a fost un prost , dar nu orice prost, nu unul oarecare , ci REGELE PROŞTILOR ! 😦

C ‘ est la vie . . . 🙂

A pierdut tot nimeni nu vede cum traieste
Toata lumea il ocoleste si totusi zambeste
A pierdut tot..uite cum imbatraneste
Si acum nici macar soarele nu-l mai incalzeste

Saga o scriem NOI ! . . .

9 aprilie 2009 la 8:59 am | Publicat în Personal | 39 comentarii
Etichete: , , , , , , , , ,

( remember those words)

de vreo 6 luni încoace :D.

pic120

Azi e o zi importantă pentru mine şi Ionuţ.

Azi se împlinesc 6 luni de când suntem împreună.

M-am tot gândit ce cadou să-i cumpăr, însă n-am găsit nimic, spre dezamăgirea mea. Nu pot scrie poezii, aşa cum face el, dar pot să-mi aştern aici, pe blog, în faţa voastră, sentimentele.

NU mi-e deloc uşor pentru că mie nu-mi place să vorbesc cu oameni pe care nu-i cunosc şi care nu ne ştiu pe noi ca şi cuplu. De multe ori nici nu dau multe detalii în acest sens, lumea ştie doar că am un prieten, că mă iubeşte, eu la fel şi punct. Nimic mai mult. Habar n-am de ce sunt aşa complicată. Nu mă ascund, nu mi-e ruşine de nimic, dar pur şi simplu nu-mi place ideea ca cineva să se bage în ce-i al nostru.

Ciupă, ştiu că tu apreciezi efortul ăsta şi că realizezi că nu-mi e deloc uşor să mă deschid în faţa lor .

Ăsta e cadoul meu şi deja zâmbesc ca un bebe când îmi imaginez ce făţucă vei face atunci când vei citi.

NU mi-ar ajunge toate cuvintele existente să-ţi spun cât şi cum te iubesc de mult, dar ştiu că nu-i nevoie. Trebuie doar ca noi doi să simţim asta şi e suficient.

În cele ce urmează voi scrie o groază de cuvinte care ne vor caracteriza pe noi doi în ultimele 6 luni, aşa că, atenţie : POST KILOMETRIC.

Mulţi dintre cei ce-l vor citi nu-l vor înţelege în totalitate pentru că, nah, e despre noi, aşa că e logic faptul că nu puteţi ştii toate detaliile picante. NU-i niciun bai, întrebaţi şi vă lămureşte Ale 😉 ( dacă vrea , bineînţeles . ha! 😛 )

2 luni ( I know you hate me for this one) . . . 09.10 . . . joi . . . Nico . . . seară . . . noi doi . . . emoţiile tale . . . drumul spre casă . . . strângere de mână . . . bordură ( fuck it) . . . 3 pupe pe gură . . . ” băbălăule ” . . . vineri . . .tras chiulul de la carceră . . . urlat în telefonul lui Dany de atâta euforie şi fericire ( yep, mi-ai cam zdruncinat timpanul atunci) . . . în parc cu fetele, ai sărit peste câţiva „boi”, dar e important că ne-am întâlnit . . . limbuţă . . . seară . . . sărut . . . deeeee, bebe

mal . . . seară . . . luna şi stelele . . . Veritasaga- NU se ascultă, se simte . . . apă . . . Don Juan de Turda . . . ” Vrei să fii iubita mea ? ” . . . un romantic incurabil 😀 and he’s all mine.

Ciupa face cea mai bună pizza ever. frământă pâmă şi aluatul. se pricepe şi la mici , dar parcă tot ai mei ies mai buni. na! 8) am aflat şi eu ce-i aia carne plată . . . e un fel de friptură. l-am învăţat să mănânce şi murături. mai am un pic de lucru la ouăle umplute pe care le voi face după Paşte. el m-a obligat să malaxez lapte cu miere atunci când am fost bolnavă . . . bezele . . . ouă Kinder pt bebe meu 😀 . . . fornetti în parc. . . kebab . . . sandwich cu pastă picantă ( cred că are la origini ceva strămoş mexican, că prea le are cu picanteriile) . . . căpşune ( pt alea chiar m-am crizat un pic, însă mi-a trecut ) . . . Raffaello ( pe cutie mi-a lipit multe bileţele care, la un loc, au format o poezie pt mineeee)

Nu v-am zis ce curajoasă am fost. Am fost până şi la el acasă, la masă. M-a invitat tanti Emy la pizza ( ce poftă mi-e. uhhh ) Am stat cu ea , cu Ciupa şi cu nenea la masă şi-am râs una bună. a fost o seară faină şi vizita mea i-a bucurat. era aşa simpatic Ionuţ când încerca să găsească scuze plauzibile în acele momente când nenea-l făcea de ruşine amintindu-i de copilăria lui . . . am văzut şi poze cu bebe ăsta mare când era şi el un prunc. ce drăgălaş era, numai că era dolofan.

flori . . . crini regali . . . gherbere pt mama ( ce surpriză i-a putut face Ionuţ ) . . . ghiocei ( i-am pus la presat. măcar ăştia, crinii…mai greu 😦 ) . . . 15 săptămâni. cea mai frumoasă surpriză. nu ştiam că are el o fixaţie cu numărul ăsta, la fel ca şi cu 45 , dar a fost din cale afară de palpitant în dimineaţa aia când numai m-am trezit cu el la mine şi mi-a întins buchetul şi printre flori o poezie kilometrică. Na, ziceţi voi, cum să nu-l iubeşti ?!

Mi-am amintit una tare. căutam Milka cu căpşune. am intrat cu Ionuţ în primul magazin, îi zice baborniţei de vânzătoare ce ne trebuie, aia îi zice că n-are dar îi oferă tot felul de alternative şi, la un moment dat, face bătrâna ” n-am sărutu-te! „, fază la care eu 😐 culmea era şi faptul că eram de mână cu Ciupa =)) ce iubăreţ e ăsta micu’, vrăjeşte şi doamnele experimentate. trebuie să fiu cu ochii-n 4 că azi mâine vine te miri ce miliardară şi mi-l sechestrează 😛

am 1,63 şi el se joacă cu mine spunându-mi „ du-te tu micuţă, mâncu-te ” . . . pe dracu’ . . . eu mică ?! în niciun caz. eşti tu prea mare ( :-” ) , ţi-am zis eu ( în seara când m-a condus prima dată acasă, de bleg ce e, s-a urcat pe o bordură, eu fiind jos. vă daţi seama ce draci pe mine că el e cocoţat la cucurigu’)

” pupă-mă tandru !” . . . mă topesc când aud cuvintele astea din gura lui . . . de ce ?! pentru că ştiu ce urmează , da’ nu vă zic , na ! 😀 când mă ia tare, tare-n braţe, simt cum îmi ia răsuflarea. mă strânge la inimuţa lui şi mă ţine acolo până ce mă lasă fără aer. sunt magice clipele alea. atunci simt că devenim un întreg, că lumea se opreşte-n loc şi ne lasă să ne bucurăm de momentul nostru.

dacă aţi ştii voi cât s-a rugat el de mine să-l pup înainte să fim împreună . . . oioio . . . zicea Nico ” da’ pupă-l tu odată, ni ce scump îi. eiii, rea poţi fi ” . . . eu ce să fac dacă-s mai a dracului ?!

urăsc Academia de Poliţie . . . probabil vă întrebaţi de ce. mno staţi aşa să vă zică Ale . . . pentru că e taman în Bucureşti, ceea ce-mi dă un motiv în plus să detesc capitala 😦 de câte ori mă gândesc că merge acolo şi că mă lasă, simt cum mă trec fiorii . . . da’ nu-i nimic . . . îmi trece 😀 capu’ sus, Ale !

mâţăăăăă . . . mechke . . . ştie că mă facă să mă întind aidoma unei feline . . . îi place cum gem şi are un zâmbet laaaarg în acele momente. ce să mai . . . e un om satisfăcut şi împlinit !

coşmarul de la Păltiniş. eram cu el în pat, în braţe şi eu am avut un vis tare ciudat. se făcea că o femeie mi-l ia. eu trag de Ciupa, da’ bestia aia ordinară reuşeşte să-l smulgă de lângă mine. mulţi ar zice că-i o copilărie, însă pt mine e mai mult de atât, eu având un astfel de vis şi cu tata, fix în ziua când începea clasa a 8 a.

aş mânca cevaaaaaa . . . ce ? . . . gura ta =)) . . . e obsedat omu’ de ea, la fel cum sunt şi eu de a lui. l-am muşcat de ‘enşpe mii de ori. i-am lăsat şi urme, mi-am marcat teritoriul aşa, ca la carte. în prima săptămână de când eram împreună, seară, el mi-a lăsat o urmă vizibilă pe gropiţă. s-a văzut 3 zile. noroc că era weekend şi nu m-a văzut cine ştie cine, prietenii noştri ştiau ce-l poate duce capu’, aşa că nu au fost deloc miraţi.

ador să-i port hainele . . . mai ales tricourile sau hanoracul ăla larg. mă simt atât de bine-n ele. parcă aş ştii că nimeni nu poate ajunge la mine, că bucata aia de material e scutul meu suprem care mă fereşte de rele . le iau pe mine, mă înfăşor bine, bine-n ele şi aşa stau o bună bucată de vreme .

parfumuri . nu-i prea bine să mă duc cu el la cumpărături în acest domeniu. îi plac toate. îi dau o sticluţă, zice că-i perfectă, s-o cumpăr. apoi, îi mai arăt o mostră, îi place şi aia. la final , nu se poate hotărî, aşa că decizia tot pe mine cade . . . STR8 . . . a început să-i placă să se parfumeze, iar acum nu e dată să iese din casă şi să nu se dea cu licoarea aia magică . are vreo 3 parfumuri bestiale. 2 le-am ales eu 8)

modelino ( mult verde şi puţin galben ). . . balon . . . Durex ‘:)) ( avem o prietenă, Cindy, care , printre altele, de Crăciun i-a cumpărat şi o cutie de Durex. nu le-a nimerit ea pe alea care trebuie , da’ nu-i nimic)

aaa, încă una tare. eram vinerea trecută cu Ionuţ şi cu alţi 2 colegi într-un supermarket. pe când eram la casa, Paul şi Daboc discută despre calitatea prezervativelor. care-s mai bune, care nu ştiu ce. mă trezesc eu mai cu gura mare şi votez pentru Durex. Paul protestează şi zice că LovePlus. Ionuţ optează şi el pt Durex. Daboc, săracu’, n-a mai apucat să zică nimic, el studiind gama variată de arome , fază la care, Paul zice că dacă s-ar inventa prezervativu’ cu gust de mămăligă ( se referea la faptul că suntem o ţară de mămăligari ), cum băiatu’ introduce obiectul în . . . prună . . . s-ar obţine . . . gomboţi =))) am râs ca nebunii de ce-i debitează capu’ ăstuia. poate pt voi nu-i aşa amuzat, dar trebuia să fiţi acolo, lângă noi, ca să înţelegeţi esenţa fazei 😀

îi place să se joace cu degetele pe pielea mea. zice că-i fină şi că îi dă o aşa senzaţie plăcută . . . amândoi abia aşteptăm să vină vara, să mergem la plajă, la ştrand . . . anu’ ăsta sper să sărim amândoi deodată de la trambulină ( Ciupa are rău de înălţime, iar eu nu ştiu sări. adică mă duc ca bolovanul la fund. anu’ trecut eu am sărit de la 3 m 8) )

pe la Biserică am fost . . . şi nu prea . . . vreau să zic că mergeam acolo doar mâncăm produsele de la fast food. habar n-am de ce, da’ parcă-mi tihnesc mai bine acolo, după aia urmând cele mai ciudate discuţii posibile, discuţii nu tocmai ortodoxe

de la postul lui Hime, aseară, mi-a trăznit mie să discut cu el despre un posibil tablou nud cu mine. i-am explicat că mi-ar plăcea să mă picteze cineva şi, apoi, să-i fac lui Ionuţ o surpriză şi să-i dăruiesc tabloul. el nu a fost aşa încântat de idee, nesuportând ideea de a mă împărţi cu cineva chiar şi pentru câteva ore de privit.

fum . . . lacrimi . . . melodia asta ( Mersi, Nox 😉 )cascadă . . . vorbe aiurea . . . durere . . . supărare . . . certuri minore . . . ca-n orice relaţie, nici la noi nu puteau să lipsească astea, nu ?! dacă totul ar fi roz, ar fi prea banal, prea ne-am afunda în rutină . toate relele trec şi vin altele mai frumoase 😀

să vedeţi numai ce i-a copt mintiuţa donş’orului. de 3 Aprilie ne-am tot aţâţat unul pe celălalt şi, dintr-o dată, Ionuţ îmi zice că pleacă acasă că are nu ştiu ce treabă. ca de obicei, ar fi trebuit să-l conduc , însă . . . nu şi de data aia. am făcut pe dificila în sensul că nu m-am ridicat din pat. nu vroiam nici în ruptul capului 😀 Ciupa se duce, deschide uşa de la sufragerie, îl aud cum îşi ia păpucii şi se trânteşte uşa de la intrare. între timp, eu eram în camera aia portocalie ( n-are rost să vă zic de ce ne e dragă nouă. asta o ştim doar eu şi el ) şi-l aşteptam să apară . ştiam că nu pleacă fără să mă pupe. am stat acolo vreo 10 minute, timp în care sângele-mi clocotea. mă satur de atâta aşteptare şi plec să-l caut. ajung la holul de la intrare, deschis uşa, ies pe scara blocului, mă tot uit şi el . . . şi el, răul . . . nicăieri. mi-a picat faţa la faza aia. nu-mi venea să cred că s-a dus, că m-a lăsat. minunea minunilor, dracu’ se ascundea sub masa din bucătărie =)))

sunt o fire impulsivă. am o stare de spirit oscilatorie. e greu cu mine. nu oricine-mi poate face faţă. I mean, nu tot omul are răbdarea necesară pentru a mă suporta, pentru a se ştii descuca cu toate întorsurile imprevizibile de care cineva are parte atunci când e în preajma mea. din fericire pentru noi doi, Ionuţ mă înţelege, ba chiar îi place şi latura asta mai ciudată a mea.

Duminică am făcut o ieşire în natură împreună cu câţiva prieteni. am râs, ne-am jucat, ne-am distrat. am făcut până şi pe balerina. aş putea juca în Lacul Lebedelor. dsc02365

Noi nu suntem normaaaaaaaaaaaaaaaaaaali . . . Noi nu suntem normaaaaaaaaaaaaaaaaaaali . . . da’ ne e cel mai bine aşa. 😀

Ai wav iu, bebe !

2069463jd06kaae861 Thank You!

La mulţi ani, Ciupă dragă !

Ăsta-i cadoul meu pentru tine 😀 !

Pagina următoare »

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.