Cititul in secolul XXI

20 Februarie 2015 la 11:03 am | Postat in Carte, RECOMANDĂRI | Lasă un comentariu
Etichete: , , , , ,

poze cu carti

Hipstereala din ziua de azi trasează un nou trend: cititul. E poate printre puținele tendințe care mă bucură, întrucât, deși e o inițiativă mai mult fashionistă, va îngroșa rândurile cititorilor, în marea lor diversitate. Atât timp cât se citește, indiferent de motive, nu pot decât să aplaud această mișcare.

Pentru mine e o adevărată plăcere să văd oameni grăbiți cum fug cu Kindle-ul lor în mână să prindă bus-ul, iar picii de la gimnazială să facă schimb de cărți, fie ele chiar cu vampiri sau romanțe siropoase ce s-ar potrivi mai bine gospodinelor ce adoră telenovelele lui Coelho. (later edit: da, într-un exces de zel, am dat și eu bani pe ultima apariție a distinsului – Adulter – iar parcurgerea paginilor mi-a confirmat încă o dată că nu suntem compatibili, singura excepție fiind Alchimistul, pe care am citit-o în clasa a 6-a la recomandarea lui Gruian)

Când eram în liceu, fiecare dintre noi avea în curs de citire cel puțin o carte. Cei mai hazardați se încumetau la chiar 2-3 în paralel, însă rapid și-au dat seama că intră pe teren minat și că riscă să nu finalizeze niciuna, așa că au revenit la clasicism: o carte în ghiozdan, aceeași carte pe sub bancă și ulterior acasă, în pat. Știu că poate sună ”bătrânicios” (mă amuză cuvântul ăsta, pe care l-am auzit recent), gen ”pe vremea mea”, însă nu sunt chiar așa ”mămăiță”, căci am terminat liceul în 2010, deci nu-s antică. Totuși, mă surprinde lipsa asta de atragere  dintre cărți și nu doar ”tinerii din ziua de azi”, ci majoritatea celor din jur.

Recent am primit cartea ”Vrăjmaș” de Liviu Ioan Stoiciu, o carte ce descrie viața schizofrenica a unui fost călugăr ce s-a dedat plăcerilor lumești și, torturat de vinovăție, s-a întors ”printre oameni”, loc unde nu se regăsește și nu are pace. Nu este o literatură tocmai de încadrat la clasicele carti crestine, însă trage un semnal de alarmă cu privire la zbuciumul interior pe care fiecare dintre noi îl trăiește. Evident, motivul sau chiar motivele sunt diferite pentru indivizi, însă diferențierea asta, paradoxal, este tocmai cea care îi apropiere. La fel este și cu cititul mai nou: cu cît citești mai multe, te crezi mai special, mai aparte, însă, în fond, devii parte din marea masă a cititorilor care oricum a existat încă dinainte de trendul cititului (auto)impus.

Lasă un comentariu »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: