Fără sfaturi, greșești înțelept

7 August 2014 la 8:43 am | Publicat în RECOMANDĂRI | Lasă un comentariu
Etichete: , ,

rumi quote

La un moment dat în viața noastră, fiecare dintre noi s-a trezit peste noapte mare sfătuitor, ca și când ar fi fost anume născut pentru a le prezenta altora cum să își trăiască ei existența. Atunci ne-am simțit bine, ne-am hănit orgoliul și nu, nu ar fi mare mirarea dacă la bază am fi avut intenții bune, însă faptul că deseori ne-am lăsat condu;i de infatuare, nu e deloc un lucru onorabil, așa că ar trebui să nu mai fluturăm asta prin fața ochilor celor nepăstuiți, care nu văd nicio cale de scăpare, cei care se luptă cu ei înșiși pentru a ieși din negura în care, la fel, tot singuri s-au afundat.

Fiecare dintre noi a iubit, a suferit, a plâns, a dezamăgit și a fost dezamăgit, însă asta nu ne face niște adevărați maeștri într-ale vieții, ci doar niște biete ființe stăpânite de emoții care acum nu mai sunt așa prinse în ghearele lor, însă tot au de-a face cu ele, deci rămân în continuare muritori pe acest pământ. Faptul că acum noi credem că am învățat câteva lucruri din experiențele trecute, e foarte bine, mai ales că ne întărește încrederea în sine, doar că, totuși, nu trebuie să abuzăm și să cădem în extrema cealaltă: mândria prostească.

Eu, personal, întotdeauna găseam ceva de zis atunci când mi se cerea părerea, în special în materie de relații. Prietenele mele mă întrebau ce și cum să facă, eu cum aș proceda, ocazie cu care îmi puneam mintea la contribuție, nu pentru a le arăta cât sunt eu de grozavă și de norocoasă cu relațiile mele, ci pentru că mie chiar îmi păsa de ele și mă străduiam să le ofer o nouă viziune asurpa situaței, așa cum o priveam eu prin ochii mei încă neexperiemntați. Asemeni scriitorilor, le vorbeam despre Dragoste si respect, despre înțelegere și încredere reciprocă. Le descriam cum ar trebui să se simtă ele, cum ar trebui să îi facă pe ei să se simtă pentru ca al lor cuplu să fie unul prosper și închegat. Sfaturile mele erau primite bine, erau analizate și întotdeauna la final concluzionau fetele (dar și băieții – vreo 2-3) că sunt foarte matură pentru vârsta mea și că, într-adevăr, am avut dreptate cu tot ce le-am zis).

Mă bucuram să știu că mi-am mai liniștit prietenii și că, după ”intervenția” mea, nu mai erau așa pierduți în spațiu și că s-au reconectat la realitate, chiar dacă asta îi durea nițel; poate că ei chiar aveau nevoie pentru a putea mai apoi gusta din nectarul fericirii, al liniștii și al tandreții ce numai într-un cuplu se poate experimenta la intensitate maximă.

Atunci când eu am ajuns în postura să fiu cea nepăstuită, am conștientizat că nimeni n-are ce sfat să-ți dea, căci nu ți se potrivește, chiar dacă experiențele sunt asemănătoare. Am înțeles că suntem singuri aici și acum și că doar noi ne putem elibera din capcana minții noastre. Astfel, sfaturile mele sunt și au fost întotdeauna de prisos, doar că prietenii mei atunci erau prea prinși în emoții și s-au agățat de optimismul meu pentru a scăpa de al lor pesimism. Am început așadar să tac și o fac des, nu pentru că m-au părăsit ideile și viziunile, din contră, ci pentru că fiecare om trebuie lăsat să trăiască ce și-a scris, să găsească o cale a lui, proprie, care să-l ducă exact la acele experiențe și alături de persoanele de care are cea mai mare nevoie în călătoria sa de aici și de acum.

Anunțuri

Lasă un comentariu »

RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.
Entries și comentarii feeds.

%d blogeri au apreciat asta: