Ca în orice altă vinere, azi am avut oră de speaking la engleză, adică ne-a fost propusă o temă de către profa şi noi, toţi din grupa mea, urma să ne expunem punctul de vedere referitor la cele propuse de dânsă.

Buuuuuun, până aici totu-i ok, chiar şi subiectul de azi mi s-a părut foarte interesant : Care este cauza conflictelor ?! ( cu toate că eu aş fi propus-o puţin altfel şi anume ” Cum REZOLVĂM conflictele “)

Încep ai mei iubiţi colegi să cotcodăcească şi se ajunge la Ionuţ . Fiindcă profa ne-a rugat să şi exemplificăm cu un conflict personal, el a ales să vorbească despre o chestiune de igienă de la noi din clasă, good idea aţi zice, nu ?!

Da’ pe dracu’ !

În fiecare dimineaţă la 8 când intrăm în clasă pute, da’ duhneşte de-ţi întoarce maţele pe dos. A ce ?! Păiiii,sunt prea multe, dar e un miros de spital combinat cu rahat de şoareci, ştiţi voi, ca la Lelea Floare-n cotreţu’ din Cucuieţii de Deal.

Dacă mergem să deschidem un geam, ăla pac, se închide, iar îl deschidem, iar îşi arată aştialalţi dobitocenia.

Ca un om ce încearcă să-şi păstreze calmul, încerci să le spui că ar intra aer curat, că am schimba puţin atmosfera aia îmbâcsită şi că asta ne va face TUTUROR bine deoarece am putea să gândim mai bine ( că alţii nu gândesc deloc e altă problemă, da’ nu mă apuc acum să le enumăr toate defectele că ar trebui să mai fac un blog pt chestia asta) daaaaaaaaaar, te plachează cu ” NU, e frig ! ” , să mori tu ?!

Tot în engleză, bineînţeles ( că în română ne e interzis să vorbim, . . . beeep . . . beep ), aici ăia ” friguroşi ” (yeah, right, ia-ţi o bluză-n pula mea, sau ieşi dracului pe coridor – hai, hai, mai încet cu gargara, vezi că te-neci, plus că nu te-am ofensat, că doar nu te-am trimis pe trotuar ) constrânşi de situaţie să ne asculte motivele , încercăm să rezolvăm problema. Profa . . . pauză şi propune să trecem la alt subiect.

Ridicăm altă problemă şi anume prietenia adevărată şi implicarea activă în relaţiile dintre semeni ( cu toate că am avut o discuţie mai aprigă – fără să vreau, cică am “anihilat-o” pe o colegă ,no, sowwy – tot eu am picat oaia neagră ) şi iar le întoarce profa.

Deja m-am enervat şi , fireşte că în engleza lu’ dracu’, i-am spus franc părerea mea despre orele astea şi anume că noi, ori de câte ori aducem în discuţie un conflict din interiorul colectivului nostru, în loc să ne ajute şi să ne sprijine în soluţionearea acestuia, ea zice ceva-n genu’ “ hai s-o lăsăm aşa, aveţi pauză pt asta, să ne continuăm ora “

am muţit, nu mi-a venit să cred că, pentru a miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiia oară, învăţământu’ ăsta primitiv al nostru ne face sclavi. eu înţeleg că e plin de proşti, da’ asta nu înseamnă că nu este unu’ cu gura mare şi cu mintea deschisă ca mine căruia nu-i e frică să spună ce gândeşte.

nu ne REZOLVĂM conflictele pe cale diplomatică ( ţin să precizez, n-am urlat,nu nimic, argumentam frumos în engleză, exact cum ne-a fost tema) la o oră de dezbatere că doar ea e profă de engleză, nu consilier social ! ( să-mi trag palme,nu alta, bine că nu pot face nimic pt ca relaţiile din 12 B să meargă mai bine, da’ mă pui să vorbesc de cacaturile astea pe care NU MĂ LAŞI să le aplic )

so . . . You know what ?! nu eşti profesor până nu vei învăţa să te apropii de copii şi să le asculţi problemele.

da, dom’le, suntem adolescenţi, suntem ciudaţi, ok, cum vreţi voi, da’ nu pe placa, lasă-ne să ne exprimăm, să învăţăm ceva din dezbaterile tale plicticoase, ajută-ne să ne ajutăm !

până una-alta, eu continui să mă mir câte studii-ţi tre’ pt aşa ceva ? a,da, se zice că le predă pedagogia , ahaaaam, se vedeeeeeeeee !

mă duc la consilier, ăla sigur mă va asculta,dar n-am bani pt aşa ceva, so . . . am venit aici, la voi, pe blog !

degeaba te ascunzi , de mine tot nu scapi. sunt mirosul ce ţi s-a impregnat în sânge, cu orice alt parfum de femeie ai da, tot al meu persistă şi se îmbibă până ajunge acolo unde trebuie, în buzunaru’ ăla al tău secret unde ţi-ai ascuns tu comoara cea mai de preţ, acel ” ceva ” al meu pe care acum ţi l-am dăruit cu toată dragostea mea .

vreau să simţi şi tu acea plăcere la fel ca mine atunci când tu eşti departe iar eu îmi încord simţurile pentru a-ţi putea recepta parfumul dintre milioanele de inşi de lângă mine. chiar dacă am ochii închişi, eu te caut şi-s sigură că te voi găsi, doar mi te-ai tatuat pe suflet, acel parfumier ce te-ar putea depisra din enşpe mii de miresme, niciunul nu-i ca al tău, niciunul nu-i mai al meu.

E un razboi in noi ..
E un razboi in doi ..
Si fluturi multi cazuti in ploi ..
Ridica-ma si spune-mi ca va fi bine
Ridica-ma si spune-mi ma ai pe mine !
Invarte-ma usor, hai sa ne jucam cu ploaia
Stam in nisip si .. fentam marea
Tu ma privesti si spui ca va fi bine
Tu ma privesti si spui ma ai pe mine !

Hai sa plutim, hai sa zburam
Hai sa zambim, hai sa visam
Hai sa traim si sa uitam
Hai sa iubim si sa iertam !!

mulţumesc, tipule, tot eu conduc, ha !

remember ?! ca-n reveria aia :

noi doi . . . la casa noastră . . . tu aplecat asupra actelor tale întortocheate . . . eu mă relaxez cu o carte bună . . . pe fotoliul ăla mare ce pare că mă înhaţă dintr-o singură îmbrăţişare . . . când, dintr-o dată, apari cu cana aia maaaare şi portoclie plină cu cacao şi . . . în mâna cealaltă cu cozonac cu nucă muuuultă . . . şi mă pupi pe frunte şi-mi potriveşti ochelarii mei de secretară sexy , ca mai apoi munca ta iar să mi te fure . . . cufundată-n lectură, nu realizez că tu mă contempli de minute bune şi că zâmbeşti tâmp, astfel că nici nu simt când vii lângă mine şi mă iei în brăţucă şi mă drăgosteşti . . .

dar nu-i nimic, am recuperat rapid şi m-am alăturat ţie cât ai zice “blog !” )

o seară faină vă doresc !

Momentam mă cam grăbesc, aşa că nu vă pot da prea multe detalii.

Pe scurt, vă spun că, în ultima ora ( a durat atât pt că eu am o agendă în care-mi notez tot felul de citate de prin cărţi aşa, pentru sufleţelu’ meu ) am citit asta ( dă şi tu un click, nu-ţi scurteatză nu-ştiu-cât viaţa, oricum nu faci tu ceva mai important în acele puţine secunde, aşa că nu mai ezita !) , mai exact volumul de poezii al lui Andrei Ruse ( da, da, tipu’ ăla ce-a scris şi Soni , minunăţia de carte despre care,spre ruşinea mea, n-am apucat încă să vă povestesc, sper să nu o mai amân prea mult !) , Black Job , operă pt care a primit ” marele premiu pentru debut în poezie “Premiile Vinea”, ediţia a XVI-a“

buuuun, hai că iar am deraiat , so : primul volum de poezii citit integral de către mine ( ce eminescu , ce Bacovia, Coşbuc şi ăia mulţi, nu mă interesează, nu mă atrag, deşi le interpretez poeziile la şcoala, pt rahatul ăla de notă) şi prima carte citită on line ( eu prefer să am cartea-n mână, să-i simt mirosul ăla caracteristic al foilor, să-i mângâi literele să .. să . . . am o relaţie cu ea ) , aşa că . . . mă simt foaaaaaaaaaaaarte bine !

Revin mai spre seară cu citate !

***

Black Job

De Andrei Ruse

c.ocaine

III iunie

9. „ asta mă enervează

gustul infernal de dulce

de crud

care mă transformă tot într-o papilă gustativă

saturată de adevăr ” ( p.9 )

The City

luni

„ viaţa asta e o zi de luni

toată lumea începe ceva ce nu ştie” (p.25 )

„ toţi sunt musafiri

toţi se simt incomozi şi cer voie politicos

să trăiască” ( p.26 )

Blow Job

„ nu există nume

pentru lucrurile pe care vreau să le văd

limba pe care o vorbesc stă încă neînviată

şi uneori

nici eu n-o-nţeleg”

şâcâdâm

„ te-aş privi chiar dacă îmbătrâneşti

de fapt

te-aş plăti să stai

doar să-mi asculţi povestea

nu mi-aş băga nimic în tine

nici visele nici dorinţele ”( p.38 )

Unforgiven

„ştiu să cad fără să mă prindă cineva

ştiu cum să mă sinucid fără să mod

şi cum să mă lovesc cât să pară

de fiecare dată fatal” ( p.42 )

„iar când vor să mă iubească

de lovesc de acest zid

cad la pământ uimiţi

şi eu

nici măcar nu observ asta” ( p.43 )

Grave

„toate greşelile mele

au un cimitir

fiecare din ele un mormânt

o cruce de lemn

gărduleţe flori alei întortocheate

la fel

toate lucrurile toate stările

le îngrop pe rând

women drugs sex alcohol

poetry’n stuff

şi nu simt că pot iubi decât

ceea ce pot dezgropa

şi lua în braţe dimineaţa

iar”

Fast Food

12. fast memories

„trecutul se răsuceşte odată cu cheia” ( p. 87 )

iar acum, la final, ce i-a plăcut tare mult şi lui Ciupa, aşa plăcut impresionat a fost încăt a scris asta şi pe blogul său :

“în general dumnezeu mă ascultă

ziua devine invizibil şi merge cu mine la birou
îmi verifică mailurile
îmi trimite replyuri politicoase
îmi aranjează prezentările
uneori chiar se joacă solitaire
sau un pinball de-al meu mai vechi
pe care l-am şi uitat

seara
în 66 suportăm amândoi aglomeraţia
coatele babelor nervoase
manelele care se aud de la mobile
şi
ca să nu ne plictisim în trafic
ţinem o evidenţă a abonaţilor

orange-ul are cei mai mulţi manelişti

*

acasă cel mai des facem critică literară
şi comentăm ştirile escăi
sau diverse reclame

în rest
gătim împreună
fumam împreună tuşim împreună

ne împărţim femeile
prietenii
aerul

eu si cu dumnezeu futem fără prezervative
şi fără prejudecăţi

*

dupa ce mâncăm şi stăm rezemaţi de spătare
la capetele mesei
cu burţile pline
obosiţi de atâta mestecat

ne zâmbim sarcastic
ca şi cum am şti

că eu sunt ateu
iar el nu crede în oameni”

Închide ochii ,

Să visăm împreună !

E iarna, ninge cu fulgi mari şi pufoşi.

Noi suntem undeva departe de frigul de afară, în casă, unde-i cald şi bine.

În sobă trosneşte focul.

Căldurica s-a instalat în trupurile noastre

Flăcările pictează atmosfera de vis.

Suntem mici în faţa acestui peisaj,

Dar vrem cu orice chip să-i eternizăm în sufletele noastre de copii

Înfulecăm cu mare poftă din deliciosul cozonac făcut de bunica

Ăla pufooooos cu muuultă nucă.

Iar ne-au rămas mustăcioare de la cacao,

Ei, ei , cum se joacă licoarea asta cu noi, mereu ne mânjeşte şi asta ne face plăcere.

Pe fundal se-aud colinde.

Musafirii trebuie să sosească.

Lasă, vin ei şi mâine,

Noi ne retragem în pat, sub plăpumioară,

Ca atunci când eram bebe mici,mici

Şi e cald

Şi bine

Şi colindăm

Şi suntem copii

Şi gustăm fericirea din plin !

Proaspăt Deţinător de Permis de Conducere Categoria B

ha, acum mi-am îndeplinit obiectivul, ţi-am călcat pe urme, te-am făcut mândru, am arătat cine suntem noi hell yeah !

a, da nu uita : Sexiest Driver Alive !

E soare, e frumos,dar parcă-i prea luminos. . .

curând foarte curând, soarele ne va părăsi,

iar noi nu-l vom putea găsi

şi uite aşa, ne vom înfrigura

şi vom urî toamna !

” Ce-i prea mult, strică ! “

e tare adevărat, dar . . .

e şi mai dureros să vezi că fericirea s-a scurtat !

nu mi se pare corect, protestez !

mi-aş dori să urlu, să votez,

să pot face ceva, să nu mă eschivez !

Nimic nu depinde acum de mine,

ci de ziua care vine şi ce aduce cu sine.

era cald, era bine, ne plăcea . . .

A venit toamna şi, odată cu ea,

a sosit şi vremea rea.

fulgere, tunere, vijelii,

toate-mi spun că tu n-ai să mai fii . . .

Ştiu că-i dureros, dar la ce folos ?

de ce să ne torturăm,

când soarta ne-o merităm ?!

Eram doar nişte copii

cu sufletul plin de bucurii.

nicio clipă n-am crezut

că vom ateriza iar, în şezut.

Zburam pe culmi prea înalte

hrănindu-ne cu iluzii deşarte

şi de aia n-am văzut

ce repede soarele-a dispărut . . .

Acum e răcoare

şi tare ne mai doare ,

dar va veni o zi

Când soarele va răsări şi vom fi iar copii !

E răcoare,

Mi-e frig !

Mă văd nevoită să vă stresez . . . din nou . . . tot eu că , dacă nu, iar îmi face reclamaţie domnu’ F. ( lasă, mă, tipule din Câmpia, te ştii tu, nu tre’ să te fac eu celebru şi aici ) că, cică ” DOAR 2-3 articole pe săptămână “, haha !

V-am promis data trecută că vă voi povesti a 2 a parte – mai exact cea de-a 2 a zi – a sărbătorii noastre de . . . un an de Ciupa, pam pam

În urmă cu muuultă vreme ( câteva luni ) am găsit pe deviantart.com ( nu mai ştiu link-ul, sowwy) poza asta

şi stăteam fascinată-n faţa monitorului admirându-l, abia am putut să i-l arăt şi lui Ciupa, iar în secunda 2 amândoi ne-am îndrăgostit de un inel de pe net şi uite aşa am decis că şi noi doi trebuie să avem unul exact ca ăsta pt aniversarea noastră .

No bine, voi chiar aţi crezut că asta e posibil aici, la noi ?! Ha ha, v-aţi păcălit, la fel cum ne-am fript şi noi. În Cluj : ” mergeţi înapoi în Turda, vă rezolvă acolo” . În Turda ” noi ?! nuuu, lucrăm doar cu aur, la Tg Mureş nici n-are rost să încercaţi, de Alba ce să mai zici… nici nu se merită să bateţi drumul până acolo” . . . buuun, sfinţi şi arhangheli coborâţi, plus alte chestioare d-astea aşa, mai minore ca mine

nervi, supărări, deja eram demoralizată ( da, pt mine inelu’ ăla conta al dracu’ de mult, pe bune !) până când, înr-o noapte, după zeci de pagini vizualizate pe net am găsit http://www.okazii.ro/ şi de acolo ne-am putut comanda ambii câte un inel. prin cîteva telefoane s-a rezolvat totul şi uite aşa sâmbătă pe la amiază noi eram în Cluj, în piaţa M. Viteazul şi ne-am întâlnit cu Leo, un tânăr tare simpatic ce era furnizorul nostru. Mă, tare de treaba omu’, ne-a dus cu maşina până la Belvedere de unde am putut vedea asta :

( panOramă Cluj )

să vă explic ce-i aşa fain în legătură cu locui’ ăsta. am fost tot aici cam în urmă cu mai bine de un an cu fetele ( sexoasele alea 2 ce ne-au luat mie şi la Ciupa tortul personalizat ) şi ne-am simţit din cale afară de bine, au fost nişte clipe … . ummm . . . nu le pot descrie în cuvinte, doar Ciupa mea m-a înţeles ce-am trăit acolo, i-a fost destul să se uite la ochii mei ce radiau de fericire şi la gura mea zâmbitoare până la urechi, aşa că noi doi am considerat ca fiind deal să ne ” aniversăm ” şi-n locul acesta şi priviţi ce a ieşit

( cat woman, uite la ea cum şi-a băgat ghearele-n săracul, mititelul, inofensibul copiluţ, haha! )

( arată-mi tu un cuplu mai fericit că noi şi-ţi voi zice că nu-i posibil, că ăia-s îngeri )

( doi copii cărora nu le pasă de nimic altceva decât de dragostea lor, numai a lor , ha !)

( dragostea noastră radiantă s-a impregnat în spiritul locului, aşa că s-ar putea ca cei ce vor călca de acum încolo pe urmele noastre să se trezească cu o doză sănătoasă de fericire aşa, din senin. ne asumăm în totalitate vina )

niiiiiiiii ce făţucă am eu în topogaaaaaaaaaaaaaaan

( da, mă, uite, mă laud cu noul meu inel )

( alea 2 cu LOVE inscripţionat pe ele. promit că, cu proxima ocazie, voi face o poză ca lumea, doar că , până acum, am fost cam aiurită şi, na, se înţelege de la sine de ce )

( aşa fac mâţele când sunt relaxate şi binedispuse, se guduresc pe lângă tine şi parcă,parcă-ţi intră-n suflet cu forţa, aşa cum a făcut şi mâţu’ ăla mic,miculuţ din imagine în urmă cu vreo . . .ummm . . . 54 de săptămâni , da, noi numărăm până şi săptămânile, sâc !)

acolo sus sus sus am fost noi. atât contează că după . . . ne-am cam rătăcit, dar tot am ajuns la Iulius Mall. nu vă zic mai multe despre asta pt că iar îmi explodează hormoneii, habar n-am de ce, dar locul ăla are un el de încărcătură porno )

o seară faină să aveţi, eu am poftă de îngheţatăăăăăăăă !

. . . un an de fericire.

în acelaşi mod a început şi vinerea trecută, Ziua cea Mare.

era 7:33 a.m atunci când Ciupa a intrat la mine în cameră. bineînţeles că eu nu aveam de unde să ştiu aceste chestii, eu dormind mai ceva ca valiza-n gară, pierdută printre visele mele iluzorii şi mormanul de perne.

mama, figură şi ea, mă scutură de picior şi, cică, ” alexandraaaa, trezeşte-te, ai întârziat la şcoală ! ” ( Doamne, ce scuză a găsit şi ea) , la care eu, leneşă când vine vorba de somn, m-am cuibărit şi mai bine şi mi-am tras plapuma pe cap, dorindu-mi încă 5 minute de somn ( cred că toţi copiii cer asta atunci când le e întrerupt dulcele somnic), dar m-am deşteptat ca prin minune atunci când i-am auzit glasul LUI urându-mi LA MULŢI ANI!

nici nu cred că se putea un alt mod mai plăcut decât acesta de a-ţi începe o frumoasă zi de octombrie. ( eu detest toamna, nu-mi place de nicio culoare dar, datorită relaţiei mele cu EL, am ajuns să cred că toamna e anotimpul propice sudării relaţiilor de iubire)

florile mele ( lăv dăm şi DA, sunt numai şi numai ale mele , na !) şi . . . cele ale mamei.

de ce a primit şi ea flori de la EL ?! well . . . ciudăţelu’ meu iubit aşa-şi manifestă mulţumirea pt mămicuţa mea. de ce mulţumire ?! hm . . . pt că ,dacă n-ar fi fost ea, implicit n-aş fi fost nici eu şi . . . Ciupa n-ar fi iubit . . zice el, copilu’ plăpând ! ( hey, aveţi răbdare cu pruncu’ meu, el e mic, nu ştie multe, da’ lasă, va învăţa, vă asigur eu )

se zice că prietenu’ la nevoie se cunoaşte, nu?!

cam asta a făcut şi Bobo, prietenul nostru . cum aşa ?!

no staţi să vă povestesc ! ( puţină răbdare, mă pişcă ochii de mor şi cartea aia tot nu se mai termină odată, of !)

Bobo are maşină, Bobo ne iubesşte – pe mine şi pe Ciupa – chiar dacă susţine că ne urăşte pt că noi îi mâncăm nervii, aşa că el a fost mai matinal ca niciodată ( p’ăsta tre’ să-l scoţi cu macaraua din pat ca să fie punctual la 7 dimineaţa) şi l-a adus pe Ionuţ la mine. şi ce a mai făcut ?! a venit cu tortu’ – ăla de mi l-a făcut mie Ciupa, special pt mine şi cu mânuţele lui de bărbat puternic. prima lui prăjitură şi a iesit al dracu’ de bine – , chinuindu-se totodată să aprindă lumânarea şi, mai apoi, s-o menţină aşa.

eu, în pijama, vin în sufragerie, nici măcar nu realiuzez unde sunt, că numai ce-l aud pe Bobo “ Laaaaaaaaa mulţi aniiiiiiiiii! ” niciodată nu mi-a fost mai drag ca atunci ( te pup , mă, grasule ) !)

evident că şcoala mi-a mâncat zilele chiar şi-n data de 9 octombrie, na, se putea altfel ?!

daaaaaar , după o farsă de zile mari ( nu vreau să-mi mai amintesc de ea, destul m-am speriat atunci), fetele mele, gagicile cu care mai păcătuiesc şi eu din când în când ( săru’mâna! ) ne-au făcut cadou un . .. un . . . tort Rusalca, preferatul meu

( acadica-i de la Ciupa mea, dar eu am asortat-o cu mesajul. + da, trebuia s-o precizez şi p’asta, să nu-mi zică mai apoi că fac discrimimări şi că iubesc pe careva mai mult decât pe el + haha )

alte poze ( bineînţeles că fericirea noastră nu poate fi cuantificată în imagini dar, aşa, să vă mai clătrim şi vouă ochi cu lucruri frumoase )

( câtă mândrie şi satisfacţie-n privirea lui . . .)

şi gata, că am obosit să tot aştept să se încarce pozele.

mâine vă povestesc a 2 a parte a fericirii noastre ( şi nu, nu-s verighete , răilor )

a , da , să nu uit, uite ce vă propune teleleu.info

http://www.reclamapetricou.com

Pentru că reclama este sufletul comerţului, m-am gândit să aduc o nouă formă de publicitate în România. Mi-am propus ca în anul 2010 să port în fiecare zi un tricou diferit pe care va fi inscripţionată reclama dumneavoastră. Valoarea fiecărei zi se calculează în funcţie de numărul ei din an. Având în vedere că un an are 365 de zile, pentru a purta tricoul cu reclama dumneavoastră pe 1 ianuarie preţul va fi de 1 leu, iar pe 31 decembrie preţul va fi de 365 lei.

ne zice el . . . so , ce ziceţi ?!

Trezire Surpriză

( 07:33 a.m , Ciupa la mine-n cameră – evident, eu eram sub plapumă şi habar n-aveam ce se întâmplă-n dormitoru’ meu -, Bobo vine după el cu tortu’ + lumânarea-n formă de 1, tot el ne urează “la mulţi ani” , flori mie, flori mamei. . . etc)

Flori

Tort făcut de EL

Cadou

Zi perfectă

Poezie ( 3 pagini )

. . .

speechless

sunt încă-n transă, revin mâine cu detalii

a , da şi poze

vă pup !

te iubesc !

la mulţi ani, Ciupelor !

emoţie,fericire,împlinire,perfecţiune,dragoste . . . and so on : US !

. . . înceta să sper

. . . sau să zâmbesc

. . . ba chiar să te fac pe tine să-mi zâmbeşti înapoi

. . . renunţa la idealurile mele.

. . . mi-aş abandona ideile, oricât de cretine le-ar părea ele altora. sunt ale mele, back off !

. . . ţi-aş da dreptate, chiar dacă ai avea. orice ai spune sau face, numai şi numai EU am dreptate şi deţin Adevărul absolut, chit că acesta din urmă nu există, haha !

. . . putea să mă opresc din comentat. am o satisfacţie morbidă atunci când mă joc cu nervii tăi şi te aduc în pragul disperării. bine, no, că mai sunt şi acele momente când chiar am nişte observaţii geniale, dar sunt rare momentele alea şi prefer să le ţin pt mintiuţa mea dereglată şi NU să le consum pe muritorii de rând.

. . . l-aş uita. nu am cum, suntem prea legaţi unul de altu’, iar faza asta chiar e pt eternitate. ( nu, aici nu vorbesc de iubitul meu!)

. . . ştiu ce fac mâine, de poimâine nici n-are rost să vorbesc, aşa că niciodată nu-mi prea place să-mi fac planuri. degeaba mă întrebi dacă vin săptămâna viitoare în X loc, eu îţi voi zice doar : ” în prealabil, da, dar rămâne să mai vorbim până atunci “

. . . fi aşa un gunoi de om încât să întorc spatele unui prieten atunci când ar avea nevoie de mine.

. . . trece pe lângă tine dacă te-aş vedea supărat.

. . . lovi un om neputincios.

. . . renunţa la ironie.

. . . m-aş putea abţine de la batjocură, da’ de la d’aia răutăcioasă din cale afară.

. . . m-aş cenzura. ce gândesc, aia scot pe gură, cam aşa mă ghidez eu prin viaţă. ( bine, bine, că mama-mi zice că voi pierde foarte mult pt că nu ştiu când să-mi ţin gura şi să mă opresc,dar eu prefer să fiu împăcată cu mine însămi şi să stau liniştită că nu mi-am ratat ocazia unică de a zice ceva la momentul potrivit)

. . . uita cum e să fii copil, ar trebui să vă străduiţi şi voi mai mult!

. . . mi-aş da-n vena, asta chiar nu.

. . . vinde lănţişoru’ de la tata. mai bine cerşesc decât să ajung să fac ceva cu amintirea aia sfântă pt mine.

. . . putea sta închisă-n casă.

. . . m-aş opri din citit !

. . . uita de muzică.

. . . omorî un animal, mi-s prea dragi toate. ( azi, acasă la profa, mâţa a dormit pe ghiodanu’ meu, draga de ea şi, înainte să intru-n bloc, am văzut un motan de toată frumuseţea, tare mi-ar plăcea să am şi eu unul într-o bună zi)

. . . învăţa istoria. să-nebunesc de o pot suporta. zici că-i un făcut, sunt obligată să dau bacu’ din istorie, futu-i şi băga-mi-aş. ( ecaterinooo, dracu’ te ia de pici pe mâna mea !). na. în fine, m-am resemnat, chiar dacă pt mine e peste puterile mele să înţeleg ceva ; oricum, am tot respectul pt cei ce-s pasionaţi de ea.

. . . voi uita 3 profi din liceu, 2 din generală şi pt d-na învăţătoare.

. . . putea să uit ” my first time” -urile

. . . fi o întreţinută.

. . . fi casnică. bă, eu chiar nu le înţeleg pe muierile astea. adică, zic, ce pisicu’ meu, aia ţi-e meseria , de menajeră şi bucătăreasă-n propria-ţi casă ?! tu, dragă, ştiai că nu-i impozabil, n-aduce venit în casă şi că nu-ţi va oferi o pensioară la bătrâneţe ?!

. . . m-aş prostitua ! sunt mult prea demnă pt asta.

. . . urî pe cineva. eu nu urăsc pe nimeni, parol !

. . . şterge blogu’ , vreau să-l las moştenire.

. . . putea să mă opresc din minţit. uneori, că vrem, că nu, viaţa ne cere s-o minţim şi asta doar pt binele nostru.

. . . uita aniversarea mea cu Ciupa , precum şi ciudăţica noastră poveste de . . . umm . . .nu dragoste, mie-mi place s-o numesc ” de viaţă ”

, la fel cum nu aş uita de vreo leapşă, aşa că , pe săptămâna viitoare, o voi rezolva şi pe cea de la Chibreta.

săru’mâna de leapşă, Hime ! o pasesz la Olimpiu şi la . . . Ciupa ( scrie, leneşuleeeee !! )