Dădacul …sau amantul ?
martie 31, 2009 at 8:57 am | In Carte | 59 CommentsTags: barbati, casnicie, Cluj, divort, dragoste, eu, Familie, Infidelitate, iubire, pula, relatie, sex oral, tradare, ura, viata
Am citit cartea asta acum o lună, dar nu prea am avut timp să vă povestesc despre ea, așa cum v-am propus inițial, dar iată că și oră de Tic ( Tehnologia Informațiilor Calculatorului) e bună la ceva.
Holly Peterson ne povestește despre o tânără pe numele ei Jamie , Whitfield după căsătorie ( J.W) , venită din Minneapolis, ea fiind nevoită de împrejurări să se adapteze la stilul de viața luxos din Manhattan, East Side.
Timidă la început, ea observă viața bogătașilor și realizează că nu se va putea integra niciodată aici, dar se străduiește și, prin inteligența ei sclipitoare și prin puterea de memorare uluitoare se face remarcată de Philip, un mare avocat care, ulterior, îi devine soț.
După 10 ani de căsnicie , cei 2 se aleg cu 3 copii : Dylan ( 9 ani ), Gracie (5) și Michael, cel mic, în vârstă de 2 ani. Au un apartament foarte mare și se învârt în lumea bună a orașului, având chiar câte un om pentru fiecare dintre treburile casnice, ba mai mult, Jamie le pune pe angajate să organizeze pragramul celor mici pe coloane, culori diferite și alte măgării de genul de-a dreptul penibile.
Philip este preocupat de bani. Pentru el timpul înseamnă bani. Nu-și permite să piardă nicio secundă nici chiar pentru a-și petrece timpul împreună cu familia sa. Jamie, la rândul său, este o femeie de succes, ea fiind unul dintre cei mai mediatizați producători de televiziune. Ambii sunt ocupați până peste cap, așa că a lor căsnicie fumată de muuuuult timp se cam duce pe…plută 
Deși încearcă să păstreze aparențele, lui Jamie îi este foarte greu să mascheze frustrările unei căsnicii care e pe punctul de a se destrăma. Susanah, fiina lor, știind acest lucru, o sfătuiește pe Jamie să-i facă lui Philip un sex oral în fiecare dimineața, ăsta fiind modul ei de a-și ține soțul lângă ea după atâția ani. Susanah era renumită pentru blowjob-urile ei, de acest lucru convingându-se până și Jamie atunci când își surprinde soțul cu gura ( `tu`ți gura mă`tii de bou ordinar !! )între cracii lui Susanah.
Între timp, Jamie îl angajează pe Peter, un tânăr de 29 de ani, licențiat în calculatoare, tip ce-l captivează de-a dreptul pe Dylan, fiul lui Jamie cu probleme de socializare. Treptat, Peter se integrează în familie, ajungând să fie mai dorit de către cei mici decât tatăl lor. Lui Philip nu-i convine situația și i se pare ceva deplasat ca ei să aibă un dădac în casă. Jamie nu ține cont de lamentările lui Philip, mai ales că după incidentul cu cracii Susannei trăial separat și Jamie se gândea serios la un divorț.
Peter și Jamie se îndrăgostesc nebunește unul de celălat, fără a face niciun pornoșag deocamdată pentru că Peter o vrea numai pentru el, asta putându-se întâmpla doar atunci când ea-l va părăsi definitiv pe Philip.
Jamie își pierde postul și posibilitatea de mai lucra vreodată într-o televiziune din cauza unui proces foarte televizat în care televiziunea la care ea lucra a fost țepuită iar, la final, șeful ei s-a spălat pe mâini și a pus întreaga vină pe Jamie. Tipic bărbaților, nu ? Sa vă frec, băăăă ! Yep, I hate you 
But I know that you don`t give a shit 
Jamie, cu ultimele forțe, își ia copiii și pleacă la munte, unde spera că va petrece un weekend lipsit de griji și de frământări sufletești. Acest lucru nu e posibil deoarece Susannah, pentru a-și spăla rușinea în fața lui Jamie , îl urcă-n avion și pe Peter.Până la urmă, el este o surpriză plăcută, exact de ce avea Jamie nevoie. Cei doi au parte de o noapte pasională, liniștea fiindu-le stricată de apariția lui Philip.
Jamie și Philip se pun de acord în privința divorțului. Peter o părăsește pe J.W și-i spune că o va aștepta un an, timp în care ea să se poată refaca, iar el să-și finalizeze proiectul cu pc-urile.
Și, ca să vezi, mai sunt și bărbați ca Peter ce se țin de cuvant.
Ain`t that fucking sweet ?
Cred că-mi vine să vomit. 
Acum, să vedem ce-a învățat Ale din cartea asta:
* viața mea sau a ta, femeie proastă, nu trebuie niciodată să depindă de un bărbat. crezi că nu poți trăi fără el ? Eeee, pula, te asigur eu că poți, așa că nu te mai lamenta, da-i botoșeii tipului și papa. Vorba aia ” Mulțumesc de participare! ” Nu te umili chiar în halul de a sta după curul lui în timp ce el stă cu alta.
* nu toți cei care-ți dau sfaturi o fac bine intenționați. știți și voi ” nu-mi mai dați sfaturi, pot să greșesc și singur! ”
* într-o relație nu trebuie să lipsească libera exprimare dintre parteneri. dacă se ajunge în acel punct mort în care nu mai vrei să-l vezi pe cel de lângă tine, bagă-ți pula-n tot și dă-l dracului. cu siguranță te așteaptă un altul la colț.
* să nu mi se urce fițele la cap atunci când iau contact cu oameni de genul lui Philip . ( cu toate că știu că, odată ajunsă-n Cluj, tentația va fi mareeee )
* nu trebuie s-o dau în paranoia cu planificarea viitorului. sunt destui care o fac, așa că nu trebuie să îngroș și eu rândurile. au alții destul timp s-o facă și-n locul meu.
Cam atât pe ziua de azi. Mă duc să citesc. Nu mai am mult și clachez, așa că nu știu cât de curând ne vom reciti dar, până atunci, să fiți cuminți
Sacrificiul Suprem
martie 30, 2009 at 1:52 pm | In Uncategorized | 42 CommentsTags: cutit, imagine, microfon, Penis, pofta, Poze, proba, ras, sex oral
Ce ziceţi ?
Eu n-aş mai zice …
pariu că cel ce i-a fost posesor ăluia din imagine n-a mai avut cuvinte .
Hoinărind aseară pe http://www.flickr.com/ ( mai nou astfel îmi ocup timpul, uitându-mă la poze. chiar mă linişteşte ) am găsit imaginea şi am zis că ar fi din cale afară de urât din partea mea dacă nu v-aş arăta-o şi vouă.
Vorba aia : Probă de microfon . . . 2 . . . 10 . . . probă probă . . . 2 . . . 10 =))))
mno drace . . . a răguşit microfonu’ şi nu mai funcţionează
Şi acum…
La final…
Poftă mare vă doresc !
`Morning, sunshine ! *
martie 28, 2009 at 1:12 pm | In Personal | 17 CommentsTags: Amintiri, dimineata, ganduri, melodie, minte, muzica, pat, suflet, Vescan, viata
Avea o stare strange…din nou…without a reason, ofc pierdută printre pernele pufoase, se juca`n aşternut; era micul ei deliciu early in the morning.
trezită din reveria ei, morocănoasă ca de obicei în acest moment al zilei, se 
uită`n oglindă. se uită la telefon.. se uită pe geam…şi`aminteşte the last night. uuu,ce mult părea că trecuse de atunci. ce mai filozofii de viaţă. cum s`a putut ea gândi la toate alea? de ce şi`a frământat neuronii ? de ce ? de ce ? ce retorică, frateeee.
dansez cu pozele vechi să`mi amintesc de mine… fix aia făcea. îi plăcea de ea şi era de`a dreptul fascinată ( d3v înţelege ) de psihicul ei. fără să vrea, ea se juca cu mintea ei. ce copilă, ce minte infantilă. era în propriul carusel al morţii şi ea continua să zică ” plsss, another round. this will be the last one.. I promise “ mereu se ţinea de promisiuni, dar nu şi de cele pe care şi le făcea sie însăşi.
ipocrita dracului, pe cine credea ea că minte? îţi bătea joc de ea în ultimul hal îmbătându-se cu idei iluzorii şi, după expresia feţei sale , a râsului draconic ce`i valsa pe făţucă, nu părea că va înceta prea curând.
scotocind prin cufărul ăla prăfuit, de prea multe gânduri torturat, şi`a amintit unele chestii care au determinat`o să`şi râdă ironic. ştii tu, buzele alea dezvelind dinţii strălucitori încă de dimineaţă, toate astea fiind mai apoi urmate de`un sec ” eşti bună şi tu o ştii prea bine”. 
îşi trase plapuma peste cap în speranţa de a se debarasa de toate, de a alunga acel gust amar de tutun din gură, de a scăpa de mirosul amintirilor ce i s`au impregnat în suflet.
nu`i conveneau pernele, nu`i convenea melodia vioaie de pe fundal, nu`i convenea nici starea ei din dimineaţa aia. nu`i plăcea nici chiar de Vescan . . . prea le zicea tipu`, aşa, pe faţă, poate prea pe şleau pentru indispoziţia ei. nimic nu`i putea intra`n graţii şi ceea ce ar fi putut fi pe placul ei, era soooooo fuckin` far away but it didn`t matter anyway
doborâtă de căldură şi de stările oscilatorii, şi`a scos , oarecum cu teamă, capul de sub “scut”, s`a uitat la soare, el i`a zâmbit, ea i`a răspuns şi… A ştiut ce avea să urmeze smth good în orice caz
.
.
.
* ador să mi se zică aşa dar, dacă n`are cine, măcar eu să mi`o spun în fiecare dimineaţă , nu ? mă, să ştii că singurul lucru ce mi`a plăcut la tine era felul cum o ziceai, mă făcea să mă simt bine, victorioasă, asemeni unui răsărit de soare. Atât, nimic mai mult !! n`am văzut nimic altceva`n tine so buh`bay
Cine e eroul tău ?
martie 26, 2009 at 2:26 pm | In Uncategorized | 32 CommentsTags: ardelean, Avort, banc, colegi, engleza, film, Gay, gluma, muzica, ora, profa, reclama, sarut
NU, nu vorba de piesa lui Maximilian n-aţi ghicit. na!
Azi am avut de vorbit la engleză de eroi . . . dacă avem , cine sunt, cum de-au devenit ai noştri, rahaturi d-astea cărora eu nu le-am dat nicio importanţă, fiind mult prea ocupată cu o carte ( Donna Alba, de ea vă voi povesti atunci când o termin. nu prea curând deoarece citesc doar în timpul orelor, acasă având alte lucrui mai urgente de făcut)
Înainte de oră, numai Batman ( ştiţi şi voi celebra reclamă, n-are rost să-mi istovesc tastatura cu detalii d-astea), Superman ( da, tipu’ ăla cu chiloţii peste pantaloni) şi Chuck Norris ( îmi vine să vomit dacă-l mai aud vreodată pe Ionuţ că zice bancurile alea expirate.)
Eu . . . ce erou’ dracului să am ?! Am oare nevoie de aşa ceva ? Neeeh , not me Kinda special, yeah, I know
În timp ce mă concentram asupra cititului, Bobo zicea ceva la batjocură ( bineînţeles că profa, săraca, credea că băiatu’ chiar vorbeşte serios şi-l are ca model pe Hancock … cică e unu’ din ceva film), mi-am amintit că am undeva prin pc poza asta:
din păcate , am uitat să o postez de Valentine’s Gay … a, Day , dar niciodată nu-i prea târziu.
întoarsă de la şcoală acasă, am dat o raită, DIN NOU, pe deviantart.com, căutând ceva poze şi am găsit-o pe asta:
mno, mă, care-l aveţi ca My Super Hero pe Batman ? =)))))
Tzoocă Ale la voi. eu mers mâncat cabbage soup sau, mai pe ardeleneşte, luşcoş ( ciorbă de varză , mă, aştia mai bucureşteni ). Yumyyyy
Zeița Ra
martie 24, 2009 at 10:14 am | In Leapsa | 22 CommentsTags: Amintiri, cacat, Carte, ciupa, copil, desen, dragoste, film, gluma, Nervi, personaj, psihologie, stres, viata, zambet, zeu
Lately sunt obsedată de o anumita melodie și anume Wamdue Project ‘King of My Castle’ numai că , nah, eu-s Queen Of My Castle. E castelul meu, lopățica mea, tot e al meu , așa că voi, restul, valeaaaaaa că azi sunt egoistă.
Fiind vorba de regalități și de zeități ( pentru cei ce încă nu ați aflat, aseară mi s-a reamintit că sunt o zeița . thanks, Dan !) mi-am amintit că-i sunt datoare lui Dy , the godess cu o leapșă care-i cam așa . . .
1) Care este singurul lucru pe care nu l’ai schimba niciodata la tine?
Nu aș schimba firea mea, felul meu de a fi, gradul ridicat de socializare pe care-l am. Sunt tipul copilului matur care știe cum să te sucească pentru a juca dupa bunul său plac.Unii, cei care nu mă cunosc și-și permit să-și formeze o primă impresie greșită, spun că-s prea matură pentru vârsta mea. Am 17. Așa, și ? Asta înseamnă că eu nu pot lua viața în serios și să judec logic în acele cazuri în care se cere o minte rațională ? Eta, na ! În rest, îmi place să rămân la statutul de ” aia mică cu gura nare”.
Îmi place de mine așa cum sunt și nu mi-ar părea tare rău dacă, în viitor, aș privi înapoi și aș constata că m-am schimbat.
2) Primul film care iti vine in minte acum : Eternal Sunshine Of The Spotless Mind.
Am văzut prima dată acest film anul trecut, singură, într-o zi de cacat în care gândul îmi zbura la tot felul de rahaturi. Mi-am amintit de unele chestii în urma vizionării lui și, brusc , ziua mea s-a înseninat pentru că am relizat faptul că viața mea, deși mai are din când în când unele zile înnorate, e alcătuită din amintiri frumoase pe care nimeni nu mi le poate lua înapoi.
A 2 a oară l-am văzut de curând cu Ciupa . . . Amintirile-s personale, ale noastre; nimeni și nimic nu ni le poate șterge din memorie, indiferent ce ni s-ar putea întâmpla ” peste noapte ” . . .
3) Ce ai desenat ultima oara ? ( pe hartie, nu in paint )
Eram la ora de desen, acum 2 săptămâni și profu să desenăm ceva de primăvară. deja m-am săturat de tema asta, o avem încă de la grădiniță. am trântit și eu ceva în scârbă pe foaie și a ieșit (1)
după care am desenat și o ceva mai a la Ale pentru Ciupa (2)
4) De cate ori ai spus te urasc pana acum ?
Verbul ăsta-l utilizez zilnic, dar nu-l iau ca atare, deși sunt unii ghinioniști care o fac. De cele mai multe ori o spun în glumă, cu toții râdem și we move on. Sunt și unele excepții , acele momente în care nimic nu-mi convine , când mă enervez din orice, acele zile în care urăsc tot ce-i în jurul meu și, în principal, pe mine. Chill, nu-i stres, îmi trece mai repede ca viteza luminii.
5) Cu ce personaj din literatura ma identific ?
Greu de spus, deși am multe cărți citite la activ. Mă pasionează cărțile psihologice; cele polițiste mi se par prea previzibile, iar cele de dragoste sunt . . . so not me În încercarea de a răspunde la întrebare, m-am tot gândit cu ce personaj cu o psihologie controversată seamăn eu. Căutarea prin memoria mea a fost ca cea a acului în carul cu fân. Sunt mult prea multe tipologii în care mă încadrez.
După lungi “săpături” , am ajuns și-n școala generală, undeva prin clasa a 6 a, moment în care am descoperit-o pe Marry Poppins, femeia matură cu suflet de copil care știa să-i ajute pe ceilalți să iasă din impas, însă niciodată nu o dădea în diabet cu dulcegării, ea fiind o tipă dură, cu o privire ce tăia în carne vie.
6) Cat de bine te intelegi cu tine ?
Asta e cea mai grea întrebare de până acum. Îmi place să cred că înțeleg ce e în capul meu, însă conștientizez că nu e deloc așa, că-n mintiuța mea e un amalgam de gânduri care mă torturează ori de câte ori au ocazia. Ce pot să zic . . . eu mă înțeleg . . . cât de cât . . . ceilalți nu vor avea niciodată ocazia, chiar dacă unii dintre ei au încă de pe acum această falsă impresie … săracii de ei, cum se mint singuri .. . pfff, asta e. ghinionul lor. eu nu am timp pentru a le explica faptul că nu are rost nici măcar să se străduiască să studieze acest mecaniscm complex numit psihicul lui Ale.
7) Daca ar fi sa scrii o carte ce titlu ar avea ?
Ar fi un roman de aventura, cu unele scene de dragoste, psihologie muuultă, greu de priceput de către orice lector deși , la prima vedere ar părea accesibilă fiecărui muritor de rând care ar pune mâna pe ea.
M-au întrebat mai multe persoane de ce nu mă gândesc serios la lucru ăsta dar, eu nu stau bine la capitolul răbdare, la fel cum știți și voi prea bine. Nu m-aș putea concentra încât să scriu A.R ( ăsta ar fi titlul romanului meu )
Descrie in 3 cuvinte o persoana pe care nu ai cunoscut-o inca.
Ce chestie. cum să o descriu dacă nu o cunosc. staaaai, știu. aici pot fabula. oricum voi nu ați avea cum să mă verificați. well, lets see . . . de ceva vreme tot vorbesc de un străin în viața mea. un fel de persoană care să mă ajute să-mi tratez numeroasele probleme ( lately s-a spart conducta de probleme la mine … nimic serios, însă suficient pentru a-mi suprasolicita neuronii ) , care să mă scoată din starea asta oscilatorie în care mă zbat. am nevoie de un element nou în viața mea. îl vreau. îi simt prezența. știu că e prin apropiere, dar nu știu cum să-l abordez sau de unde să-l iau exact. fuck it ! stăinul meu e amuzant, pe-o minte cu mine ( asta cred că e cea mai mare calitate a lui )și incitant de sexos. ( back off, girls, it`s only mine )
9) Continua propozitia :
Azi, înca adormita, m-am trezit visând la . . . la frumoasa zi ( așa-mi place mie să cred..acum, nah, să vedem cum evoluează lucrurile pe parcurs ) pe care o voi petrece azi. Razele soarelui s-au jucat încă de dimineață cu fățuca mea, așa că sunt toate șansele de a avea un 24 Martie excitant de fain
Leapșa o șutez în terenul lui Vyio (știu că-i place să citească și-s tare curioasă să văd ce personaj își alege )
Unde`i OMUL ? NUUUU`i “omul”
martie 21, 2009 at 3:48 pm | In Personal | 23 CommentsTags: Africa, cacat, ciupa, coma, cur, Draci, franceza, Mama, Moarte, Nervi, personaj, prieteni, pula, saptamana, viata, vis, weekend
Lately, toate`s cu curu`n sus. 
Nimic nu iasă aşa cum ar trebui.
Încă n`am aflat de ce, dar mai lucrez la chestioara asta ce`mi freacă creieru` una-una.
Nu`s o persoană superstiţioasă, ba uneori chiar mă amuză aceste mituri cărora alţii le dau atâta crezare.
Dacă aş ţine cont că ultima săptămână a fost ce mai penală posibilă din 2009 , că oamenii în general m`au dezămagit şi mi`au jucat moralul în picioare, că d3v mă visează cum mor în urma unui cutremur , că Ale Rusu visează că mor în Arieşul îngheţat încercând să`mi salvez nu-ştiu-ce-iubit care se îneaca sub dărâmăturile unui vapor şi că Ciupa a visat azi noapte că a stat în comă 6 ani, timp în care eu l`am lăsat baltă şi l`am părăsit….ce aş ajunge ?? Mai bine zis, UNDE aş ajunge ?
Aţi fi spus fără îndoială că la . . . BALAMUC, acolo la nebunii ăia fericiţi ( îi ador pe oamenii ăia, dar îi şi invidiez pentru că ei nu ştiu ce`i în viaţa asta mizeră. Mi`ar plăcea să le fiu colegă uneori…) . . . daaaaar. . . guess what . . . acolo nu pot ajunge pentru că gradul meu de nebunie le e superior ălora de acolo şi mi`a zis doctoru` că`s condamnată pe viaţă să îndurrrr, să mă suport pe mine însămi (ceilalţi n`au decât să facă ce le trăzneşte prin cap.n`am nevoie de ei şi nu oblig pe nimeni să`mi fie`n preajmă), plus că n`ar avea medicamentele necesare pentru a`mi ameliora starea. A dracu` ştiinţă, cică tot evoluează, da` pe mine tot nu mă pot trata 
Azi era în plan să vă povestesc un picuţ despre oameni în general dar, neeeeh, ce dracu` să tot aberez eu despre animalele astea păroase ?! Destul cât mi`am stros creieru` în ultima săptămână să încerc să le înţeleg mecanismu` de funcţionare. Nenea God, dacă tot mi i`ai trimis aici, pe teritoriul meu, de ce săracie oarbă nu i`ai trântit şi cu un manual de utilizare ? Orice instrucţiuni ar fi fost bune
Omul . . . da`, chiar, voi l`aţi văzut pe individu` ăsta ? Profu` de franceză ne`a spus la oră că nu ştiu ce conte (eram ocupată cu altceva şi de aia nu i`am reţinut numele) a zis că nu este niciun om şi că el nu l`a întâlnit niciodată . Lets think about it. Eu am tot meditat (da, mă, mai gândesc şi eu, chiar dacă pare greu de crezut pentru un dobitoc ca tine ) şi am ajuns la concluzia că adevarat a mai putut grăi gura tipului
Aţi avut vreodată vreo revelaţie de care să fiţi mândru şi , după multe nopţi nedormite în care`ţi frămânţi creieraşul, să te duci la el, OMUL , să`i dai şi lui din satisfacţia ta ? Ei bine, eu am păţit`o. Şi ştiţi ceva ? Tare proastă m`a putut face mama. De ce ? Pentru că n`am ştiut dracu` să`mi ţin gura. În secunda în care m`am dus la OM, el m`a luat la 11 m, a râs batjocoritor de mine şi . . . ca să vezi . . . mi`a zis unele cuvinte în urma cărora chiar a izbutit să mă facă să mă simt ultimul răhăţel carbonizat de pe pământu` ăsta infect.
Până la urmă, se zice că nu poti trăi fără OM. Eeee, pula. Cum să nu aia`i doar o ipoteză falsă viata de zi cu zi ne duce către o concluzie ce demonstrează exact opusul celei dintâi.
Încerci să nu fii ca OMUL, să mai laşi câte puţin de la tine şi să-i găseşti circumstanţe atenuante ale comportamentului său că, nah, oricum tu eşti personaju` negativ din toată povestea, aşa cum, el, OMUL, a avut grijă în repetate rânduri să`ţi arunce`n faţă. Ce dacă ai lăsat ieri? Laşi şi azi. Ba a dracului fază, lasi până şi mâine.
Încerci să fie totul bine, să fiţi fericiti cu toţii DAAAAR împreună, nu de unu` singur cum era obişnuit OMUL. Drăcia dracului..să vezi, nenicule , fază . . . OMU`i futut în cur şi ras în cap ( mama lui Ionuţ are vorba asta şi`i dau completă dreptate. Vorba cu “Lumea`i futută`n cur şi rasă`n cap” ar trebui brevetată ) şi tot nu`i mulţumit de eforturile tale de a`ţi păstra calmul în interacţionarea cu el.
Na poftim cultură !
Şi mă mai întreabă oamenii ( adunătura asta chiar există. o putem vedea cu toţii oriunde am întoarce capu`) de ce Mamon Ale e aşa cum e
ce`s cu retorismele astea pe voi, măăă? A ? De când mi`eşti tu mie prieten şi`ţi permiţi să mă judeci ? Asta chiar nu pot s`o rumeg. Singurele persoane care au dreptu` ăsta sunt ăia care mi`au demonstrat că au puterea de a mă înţelege . Toti indivizii ăştia, puţini ce`i drept şi parcă tot se împuţinează pe zi ce trece, s`au obişnuit cu mine. Ştiu cum să mă ia şi se cam pricep a nu`mi invada teritoriul, plus că şi ei sunt recompensaţi la faza asta. NU e prieten de`al meu care să zică faptul că pe Ale`o doare`n locu` ăla întunecat de ei şi că nu se preocupă de soarta lor. Dacă vreunu` zice aia… eu mâine mă mut în Africa ( oricum visez să ajung pe acolo cândva-n viaţa asta . . .)
În mă`sa de treabă. Zic că nu`mi mai bat capu` şi , în final, iar apare un articol d`ăsta kilometric. Uffff. Greu cu mine, da` parcă`i şi mai greu fără, nu ? ştiu că da, nu tre` sa recunoaşteţi nimic
Weekend plăcut.
Doamne dă ca săptămâna viitoare să fie mai bună un picuţ ca asta
My First French Kiss
martie 19, 2009 at 3:23 pm | In Copilul din mine, Leapsa | 34 CommentsTags: Amintiri, bloc, copilarie, french kiss, gasca, iubire, limba, Masturbare, puta, sarut, Sex, tampon, tata, tigara, virginitate
Nebunel mă torturează şi`i place la nebunie lucrul acesta, motiv pentru care mă pune să`mi împărtăşesc amintirile de mult timp apuse aici, pe blog, în faţa ochilor voştri critici.
El vrea să descriu primul meu sărut. Mă refer la ACEL french kiss.
Când , cum, cine, unde, de ce . . . câteva întrebări la care veţi afla răspunsul puţin mai încolo
Când eram mică, la bloc, mereu eu eram ” the lil` one” . Nu ştiu cum se făcea, da`n orice grup nimeream, eram răsfăţata lor. Cu timpul, m`am obişnuit cu lucrul acesta , cât şi cu prezenţa “ălora mari” care mi`a fost benefică în repetate rânduri. Nu aveam nicio jenă în a discuta deschis cu ei despre probleme cu care , ÎN NICIUN CAZ, un alt copil de vârsta mea nu şi`ar fi bătut capul.
Spre exemplu, de la “gaşca de la bloc” ( ce dor mi`e de voi . . . acum mă doare să mă uit pe geam şi să văd cum bate vântu` scările , locul unde, odată, ne adunam cu toţii) am aflat prin ce emoţii trece un băiat când zice “vrei să fii prietena mea ?”, dar şi de fiorul fetei la primul sărut (mi`au arătat pe viu ăştia ce fac cu limba. bineînţeles că n`am fost eu cobaiul că, nah,eram mică “taci tuuu, eşti prea mică. uită`te, da’ ţine`ţi gura” – îi uram la fazele astea), ce`i ăla futai, masturbare, cum se pune un absorbant sau un prezervativ, cum se introduce şi se scoate un tampon, cum şi de ce`şi bagă unii baieţi diverse bile de argint în organul genital . . .da, eram nişte copii trăzniţi ce ştiau cam prea multe pentru vârsta lor. Eu vreo 9 ani, cel mai mare 22 vă daţi seama ” Daneeee, da` de ce aşa ? Nico, da` ăla când bagă limba, tu ce faci ? Mă, Aline, hai zi`mi şi mie cum se trage`n piept. Te roooog. Nu vreau să încerc..încă…da` să nu mor proastă că ăştia-s răi cu mine şi nu vor să-mi arate . ”
Îmi permiteam să fac nazuri pentru că mereu Dane îmi lua apărarea. El era cel mai mare dintre noi. L`a cunoscut până şi pe tata şi`i purta un respect deosebit. El tăia`n carne vie când “aia mică cu gura mare” ( aka subsemnata) făcea făţuca ei de copil inocent şi urla din toţi plămânii ( când mi`a căzut bolovănocu` ăla pe picior de mi`a căzut apoi unghia în 2 secunde au ieşit vecinii pe palier să vadă pe care l`a călcat maşina so…aia da plămâni ! . Tot de la el am aflat ce simte un băiat când îşi pierde virginitatea. Avea omu` un stil scârbos de a povesti..uaaai. Nu toţi rezistau la destăinuirile lui, da` …” asta mică ” stătea până la final. Guess why ? De curiozitate. D`ooooh N`am avut fraţi mai mari pe care să`i întreb, aşa că trebuia să ciulesc bine urechile.
Dupa ce am scăpat de sub aripa protectoare a ” ălora mai mari “, ştiam deja .. oioio… muuuulte şi am pus în practică la rându`mi la fel de multe . (
ce mandru a fost Dudu când m`a văzut anu` ăsta ce şi cum am ajuns . . .)
În clasa a 4 a am avut primul prieten. Nimic serios. Nu era aşa palpitant pe cât crezusem eu, astfel că m`am plictisit repede şi ” Ceau ceau ” .
În a 5 a ne`am dus într`o tabără. Acolo l`am cunoscut pe R, un tip mai mare ca mine cu un an . Era genu` de băiat fain care, la prima impresie, zici că`i cel mai mare figurant posibil (mulţi zic asta şi despre mine dar, na, ghinionu` lor că nu vor ajunge să mă cunoască niciodată ). Am văzut eu că ăsta se cam băga`n seamă cu japca, însă nu i`am acordat mare atenţie, gândindu`mă că aveam să stăm împreuna cu toţii vreo 10 zile, aşa că ăsta era motivul : socializarea.
Noaptea am aflat şi adevaratul lui motiv. Avea tehnică baiatu` pentru vârsta lui. Îmbrăţişat, pus pe pat, întrebat de un posibil “iubit de acasă” şi…dupa ce a tatonat terenu`, a venit şi întrebarea lui.
Pe moment, era să izbucnesc în râs. Cred ca m`am uitat cam ciudat la el. Norocu` meu că era întuneric. Ce`am zis . . . tre` să`mi ocup şi eu timpul cu ceva`n tabăra asta. De ce nu ? Şi uite aşa n`am reuşit eu să mai scap vreo săptămână de apelativul “iubito” . Cââââh. Îl detest.
Sorina mi`a zis că a vorbit cu R şi ca el i`a zis că`i e rusine să mă sărute. (mno nu`i bleg ?? vaaai copile. nu ştiu dacă şi acum ai mai fi de aceeaşi părere ), dar că şi`a luat inima`n dinţi şi că m`a sărutat noaptea (eu la ăsta`i zic “pupat prietenesc” ) , în timp ce eu dormeam şi că i`a plăcut la nebunie (puţulica ta deja dansa dansu` ploii . haha!)
The Real French Kiss s`a întâmplat în ultima zi de tabără (în seara dinaintea ăsteia, la celebrul foc de tabără, mai avea puţin şi`l întrebam “măăă, şi tu..nimic,nimic? limbuţa..aloooo?garaaa? ” ) , pe drumul Sălaj – Cluj.
Eram în autocar, pe ultimele locuri din partea stângă, eu la geam, el lângă, în faţa noastră fetele dormeau duse, în dreapta Bogdan băga de zece ca să bage şi blegu` ăsta limba. Atunci a fost momentu` în care chiar mi`a plăcut de el. Stă copilu`, vedeam că`l măcina ceva, moment în care`mi zice “Ale, un mozol..aşa, de rămas bun ?” ( detest şi cuvântu` “mozol” ) cu o faţă seninăăăăăăăăă şi zâmbăreaţă. Am făcut o faţă gen “yeah, why not, let`s do it!”
Cu temele făcute, ştiind ce trebuie să fac , eram mai gata ca oricând. La 11 ani mi`a fost scris să fiu dezamăgită de primul băiat. De ce ? Pai…pentru că…odată introdusă limba..el stătea ca melcu`. I`am aruncat o privire gen “bine, omule, mai stai mult în comă ? revino`ţi dracului şi fă`ţi partea ta de treabă”. El tot nimic. În gându` meu ” okkkk…ce mama dracului am făcut eu greşit de ăsta n`a reacţionat nu ştiu cât de bine ? “. El încântat , fericit, ala bala, el : “te iubesc” , eu uitat pe geam şi zis “când ajungem odată să nu`l mai văd ?” şi uite aşa s`a consumat primul meu sărut
Multă vreme eram complexată de gândul ca nu ştiu săruta, că m`am făcut de ruşine în faţa lui R. şi că lui i`a fost jenă să`mi spună că nu`s bună de nimic. Toate temerile mele au fost spulberate de următorul băiat, următorul sărut, care n`a mai fost la fel de mototol ca şi R. şi a ştiut ce să facă cu limba, moment în care am realizat că nu eu am greşit, ci R. era în lumea viselor şi încă se juca cu puţulica`n nisip.
Încă mai am asta de la el
( oare el mai are cealaltă jumătate ? umm..bună întrebare. I`ll never know )
Gata !
Am scăpat!
Acum e rândul meu să-i torturez pe alţii, aşa că leapşa merge la d3v ( oricum a zis şi ea că începe să-i placă jocul ăsta “amoros” cu leapşa), la Ciupa ( deja mă pufneşte râsu’ când îmi aduc aminte unde mi-a zis că a avut loc ” ză big event” ) şi la Fructu ‘ ( cred că-i supărici pe mine lately, aşa că-i dau o temă ce ştiu că-i va plăcea şi-i va trezi amintiri faine )
Temperamentul PASIONAT
martie 17, 2009 at 3:20 pm | In Personal | 41 CommentsTags: ciupa, dragoste, eu, Joc, leu, noi, personalitate, psihologie, Razboi Mondial, suflet, temperament, test, Viitor, zodiac
Temperamentul pasionat a fost supranumit temperamentul celor trei forte: afectivitatea puternica, activitatea intensa si tenacitatea. ( ori traiesti viata la maximum, ori ramai o larva pe veci. tu decizi cand sa iesi din coconul tau, eu am facut`o deja si e tare fain aici tu ce dracu` mai astepti ? )
Daca nu se poate vorbi despre superioritatea prin definitie a unui temperament, se poate spune despre cel pasionat ca este cel mai intens. Ceea ce iese in evidenta la dumneavoastra este intensitatea dramatica si concentrarea trairilor. ( n`ai vrea sa stii ce`i in sufletul meu. e un adevarat camp de lupta. n`ai rezista acolo nici macar o ora. ori ai innebuni de`a dreptul, ori ai incepe sa plangi si sa declari ca esti un neinteles al acestei lumi crude in care traim )
Marii pasionati ca: Napoleon, Marie Curie, Blaise Pascal, Lev Tolstoi, Ludwig van Beethoven, Luis Pasteur, au vrut “totul”. (totul sau nimic. asa e la mine`n cap. nu accept jumatatile de masura. ori esti al meu, ori esti “pa!” )
Spre deosebire insa de temperamentul coleric, pasionatii intuiesc ca nu pot ajunge departe decat stabilindu-si o directie unica, mergand in profunzime. De aceea se spune ca pasionatul prefera absolutul totalitatii. (exact ce ziceam mai sus. sunt mai rau ca o caracatita. tentaculele mele sunt mult mai primejdioase si mai “lungi” )
Pentru ca am inceput descrierea cu superlative si pentru ca nu dorim sa va magulim gratuit amorul propriu, va precizam ca pasionat nu inseamna cu tot dinadinsul “genial”. Prea de multe ori unii pasionati nu se realizeaza, sau nu creeaza nimic, pentru ca nu isi indreapta fortele spre directii sociale utile.
Este un temperament echilibrat. (daaaa, vezi sa nu. eu echilibrata ?mai degraba dezaxata. daca ar trebui ca oamenii ca mine sa mentita echilibrul acestei lumi, n`ai vedea nimic altceva in jurul tau in afara de haos si nebunie ) Echilibrul dumneavoastra este insa scump platit, fiind, dupa cum va dati si singur seama, rezultatul unui efort de “strunire a tensiunilor” pe care vi le produc emotivitatea intensa si dorinta de a realiza cat mai mult. Din cauza acestor presiuni interioare, diferentele de comportare, de personalitate intre reprezentantii temperamentului dumneavoastra sunt foarte accentuate. ( eu`s eu si nimeni nu poate fi eu , bineinteles ca eu , daca vreau, pot sa fiu “tu” pentru o scurta durata. stiu ca nu`i corect dar, la urma urmei, doar eu pot fi eu, nu ? )
Caracterologii francezi considera ca pasionatii se manifesta de la singuratatea cea mai abstracta si nedreapta pana la un adevarat model de echilibru si sociabilitate in functie de gradul lor de interiorizare. In orice caz, ceea ce sunteti la maturitate, gasirea unei vocatii, depinde in cea mai mare masura de ceea ce psihologii numesc “dialectica personala”, modul in care va construiti constient si voluntar o personalitate fata de care aveti toata raspunderea. ( niciodata n`am fugit de urmarile actiunilor mele si nici n`am de gand s`o fac cat de curand pentru ca ar fi preeeeeeeeeea low pentru mine ) Este motivul pentru care autoaprecierea acelor “lucruri pe care nu le cunoastem despre noi insine, sau daca le banuim ne este frica sa le afirmam cu certitudine” ( yep, I admit. mi`e “cumva” -ca sa nu zic frica – sa recunosc ca nu detin Adevarul Absolut dar, in acelasi timp, ma consolez cu gandul ca nimeni nu`l detine pentru ca, pur si simplu, acesta nu exista ), constituie o adevarata datorie a temperamentului dumneavoastra.
Ca si pentru sentimentali, trecutul, copilaria, amintirile au o mare importanta pentru dumneavoastra. Puterea de munca si dorinta de activitate va orienteaza insa mai mult spre viitor, pentru ca traiti mai mult pentru viitor. (nu`i adevarat. ador prezentul si nu`mi bat prea mult capul cu viitorul. ce`o fi, o fi. ) Napoleon spunea: “am trait totdeauna cu un avans de doi ani”. Cei mai activi reprezentanti ai temperamentului pasionat au o obsesie a folosirii timpului care curge prea repede, supraincarcandu-si zilele, scurtandu-si noptile, renuntand la tot in favoarea muncii care ii pasioneaza. Pasteur remarca: “un singur lucru poate fi interesant – munca”. ( trebuie sa`mi mentin cumva mintea ocupata. asta o fac tot de dragul vostru, al celor ce va duceti existanta mizera in apropierea mea.daca as avea prea mult timp, cu siguranta ca ar izbunci si al 3 lea Razboi Mondial )
O trasatura negativa spre care este posibil sa tindeti e duritatea, neglijenta fata de oamenii cu care veniti in contact. (nu`mi pasa de impresiile lor despre mine si de aceea, de cele mai multe ori, cei care ma vad pentru prima data fie zic ca`s o persoana dura, fie ca`s prea nebunatica si sarita de pe fix. dar, heeei, who gives a shit ?! I certainly don`t and I`m happy with this ) Uneori vi se reproseaza individualismul, izolarea de cei din jur sau, dimpotriva, tendinta de a-i domina, de a spune “eu” ( pana si zodia -leu- imi zice ca , la mine, “eu”-ul primeaza. imi plac activitatile in comun, dar si acolo EU trebuie sa conduc ca, daca nu, ne suparam rau de tot, iti stric jocul si te las cu ochii`n soare cand ti`e lumea mai draga ) in loc de “noi”. Adevarul este ca oricat de multa energie, fermitate si independenta ati avea, in afara colectivului nu puteti realiza nimic viabil.
O ultima remarca despre dragoste.
Caracterologii va avertizeaza asupra tendintei de a reactiona dupa cum urmeaza: “ii daruiesc celui iubit (celei iubite), toata viata mea”, ceea ce se poate traduce si in: “il (o) oblig sa traiasca numai viata mea, nu si pe a sa proprie, pe care eu oricum nu o inteleg”. Pasionatii vor sa faca fiintei iubite tot binele sau, daca nu se poate asa, tot raul de care sunt in stare. ( n`as putea baga mana`n foc ca nu e asa . oricat de mult as iubi pe cinva, in momentul in care acesta m`ar trada, lumea mea ar stationa o clipa, ar scapa cateva lacrimi, dar nu pentru mult timp pentru ca, foarte repede ma regrupez si, atunci e atunci, “dragule”, o belesti foaaaarte urat si eu n`o sa schitez nici cel mai mic gest de compasiune fata de tine) Poate ca principala primejdie a temperamentului dumneavoastra, atat de dotat, este excesul (sunt o persoana a exceselor. imi place sa traiesc bine – aici fiecare intelege ce vrea. important ca eu stiu ce e de inteles), fie in munca, fie in familie, in relatiile din societate, cu oamenii de care aveti mare nevoie, iar principala cale spre succes este modestia (la mine asta lipseste cu desavarsire pentru ca sunt adepta zicalei “Numai prostii sunt modesti” . . . aia ce se lauda aiurea si n`au cu ce sunt fuduli ), deschiderea spre lume si spre oameni.
Fa`ti si tu testul si afla ce tip de temperament ai
Mesc, Ciupa, de link !
Sometimes, I miss those days
martie 16, 2009 at 2:54 pm | In Aberatii Nocturne | 22 CommentsTags: Blogroll, boala, Colgate, lapte, muscatura, pasta de dinti, porecla, promisiune, zambet
Vă salută FATA DE LA COLGATE aka bunoaca şi apetisanta de mine.
Modestia dă p’afară da’, nah, ce să-i faci, eu să fiu fericită, că ulterior va aparea şi bună dispoziţia voastră odată cu zâmbetul meu
Mulţumesc Mdft ( până la urmă am aflat şi ce-s cu iniţialele astea) pentru porecla găsită.
2, 10 2, 10 probă, probă . . . 
))) mi-e foame, cred că vorbeşte tastatura fără mine. chill, n-am uitat că mă aşteaptă laptele, siropul şi mierea aa, şi muşcătura promisă lui alexxutzu
[ mă scuzaţi voi că mi-e lene să tot bag link-uri. holbaţi-vă-n blogroll că-i mai simplu ]
Today I feel gooooooood , în ciuda tusei ce nu pare a se dezlipi de mine
Imi expectorez plamanii
martie 14, 2009 at 12:32 pm | In Personal | 46 CommentsTags: blestem, flegma, lacrimi, lapte, microb, noapte, omor, otrava, puta
Azi imi cer scuze ca nu voi scrie cu diacritice dar, credeti`ma, chiar nu mai sunt in stare de asa ceva, nici pentru voi, dragilor ( hai,hai simtiti`va bine cat inca va mai acord privilegiul asta )
Ce`i cu titlul articolului ?
Mno, pai ce sa fie ? Descrierea noptii anterioare, nimic mai mult.
Noaptea trecuta nu cred ca am dormit 3-4 ore. Neeeh, as fi mult prea darnica cu mine. Trezirea din 2 in 2 ore , dupa care tusea aia ordinara ce nu vrea sa ma paraseasca si tinea mai mult de o ora, una-una. 
Am o fata, zici ca`s drogata pamantului. Nici macar ochii nu`mi stau bine`n cap. Plini de lacrimi, fata rosie ca jarul, iar gatul, of, saracu`, cred ca e si el pe undeva pe acolo.
DA , azi ma plang! Imi expun durerea aici, in fata voastra. Aveti ceva impotriva ? V`as sfatui sa nu, asta daca nu cumva vreti sa trimit blestemul si pe la voi
Aseara Ciupa m`a obligat sa beau lapte cu miere. Nu cred ca am mai baut in viata mea o asemenea şpârcă ( asa i se zice la noi la cea mai ordinara bautura). Am crezut ca`mi dau maţele afara pana sa sfarsesc cana aia blestemata. Si stiti care`i ironia sortii? Faptul ca am o draga de canoaca, maaaaaaaare cat o zi de post, simpatica foc, de`un portocaliu tare fain si care se ranjeste la mine ca vita. Ce zice cana`n portelanu` ei “na, fraiera, m`ai ocolit atata timp, acum ai dat de dracu` si nu mai scapi de mine “. Stii ceva , draga cana, sa te frec !
Ionut, impreuna cu Mdft vor sa ma otraveasca. Va zic eu. Asa e, va rog sa ma credeti ( sper ca nu v`au spalat creierele si`i ascultati doar pe ei). Mdft imi zicea aseara ceva de`un ou crud sau ceva magarie d`aia. La fel a zis si Noxy . . . da` ma baieti, voi chiar sperati ca eu inghit asa ceva ? Saracutii de voi, ce copii sunteti
Noapte nedormita => proasta dispozitie. mai pe roamneste, fereste`te de mine azi si nu`mi pune nervii la incercare daca tii la viata ta. oricum voi face eu un K.O cu mama. trebuie sa soseasca si ea, asa ca pana atunci incerc sa`mi pastrez amigdalele intr`o stare cat mai buna
Va tzoooca Ale, tare tare, sa dea microbu` si`n voi si va uraste pentru ca veti avea un weekend insorit, fain, departe de pc`uri , in timp ce eu voi sta cu flegma ( <- ce cuvant urat. ma face sa ma gandesc la puţoii de bărbălăi ce merg pe strada si flegmeaza`n stanga si`n dreapta ca, deh, ei fumeaza. bate`ti`as cuie la sicriu! mori, maa!) saliva`n gat , in pat, si cu laptele meu drag . . . gâl-gâl
Ma duc sa fac curatenie si sa spal vasele. Adoooooor weekend`ul asta
-
comentarii recente
Crisu on Nu te uita dacă urmează să măn… strumfita cu esarfa on Fii frumos pe veci ! Marrs on Nu te uita dacă urmează să măn… Crisu on Fii frumos pe veci ! hime on Fii frumos pe veci !
Bloguieşte pe WordPress.com. | Theme: Pool by Borja Fernandez.
Entries and comments feeds.
