Alex`andra se joacă de`a viaţa

Noapte…ziua s`a dus demult ;afara intunericul s`a lasat. Simt cum ma apasa misterul de dincolo de aceste ziduri care ma tin prizoniera. Mă sufoc incetul cu incetul, insa sigur. Nu mai am aer,nu mai pot respira.

Ma gandesc la optimism,la vesnica mea conceptie referitoare la vorba “toate trec…noi sa fim sănătoşi,că boala vine singură”. In momentul de fata nu sunt bolnava, in termeni medicali vorbind ,nu sufar de nicio maladie,mintala numai poate…

Sufletul insa e cel suferind,acela care e torturat de intensificarea Raului din mine, Faustul intalnit sub diferite forme in viata mea cotidiana. Sunt REA!Da..recunosc cu nonsalanta acest lucru.Nu am de ce sa`mi ascund adevarata identitate.Cu totii o pot simti, insa putini sunt aceia care`si dau seama de prezenta ei sinistra.

Diavolul din mine nu`mi da pace .Acel alter`ego al meu de tip machiavelic nu se poate relaxa daca eu nu savarsesc ceva rau; deja mi`a intrat in sange :dupa una sau doua fapte bune ,in mod obligatoriu trebuie sa urmeze o rafala de vorbe dure, reci care sa nimiceasca pur si simplu sufletul cald al celui caruia i le adresez.

Am o “bunatate” in alianta cu o “rautate” oscilatorie. Pe o scara de la 1 la 10, niciodata nu ating punctual minim sau pe cel maxim pentru mult timp. Uneori am 10 pentru firea mea draconica, alteori tot atat pentru inocenta si altruismul din mine.

Vorba cuiva…”Inger Demonic”…Suna atat de frumos, un oximoron format din 2 termeni de o antiteza ce tine de sacralitate, incat as putea chiar sa ma obisnuiesc cu asta…

Michiduţă vrea sa se culce, ingerul viseaza la teluri paradisiece. Nu mai stiu ce e de facut.

Imaginile`si pierd claritatea. Ochii`mi sunt tulburi. Ma pierd in neant.Poate a venit vremea sa adorm…sau poate NU…Voi lasa demonii din mine sa decida asta, pana nu se lumineaza de ziua si “razboiul” reincepe .